CCR analizează joi legea pensiilor. Ce prevederi sunt contestate și ce se poate schimba

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să analizeze joi, 22 octombrie, două dosare care vizează prevederi din noua lege a pensiilor. Sunt contestate dispoziții referitoare la formula de calcul, punctele de stabilitate, valoarea punctului de referință și termenul în care pot fi contestate deciziile caselor de pensii. Efectele pentru pensionari vor depinde de soluția pronunțată de judecători și de prevederile vizate.

Examinarea prevederilor contestate ar putea clarifica dacă anumite reguli folosite la stabilirea și recalcularea pensiilor respectă Constituția. Efectele pentru pensionari vor depinde de soluția Curții și de articolele asupra cărora se va pronunța.

Guvernul Niculescu a adoptat prima ordonanță. Noii miniștri preiau, începând de miercuri, ștafeta de la echipa lui Bolojan. Tur de forţă al premierului

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele două dosare vizează excepții de neconstituționalitate referitoare la Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024.

Alte articole

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

CCR a răspuns Comisiei senatoriale privind ancheta întâlnirii dintre președinta instituției și Ilie Bolojan. Care este explicația oficială

Sesizările au fost formulate în cadrul unor litigii dintre pensionari și casele de pensii, generate de aplicarea noii legislații și de procesul de recalculare a pensiilor.

Printre prevederile contestate se numără articolele 83, 84, 85, 88, 127 și 144 din Legea nr. 360/2023. Acestea reglementează formula de calcul a pensiei, valoarea punctului de referință, acordarea punctelor de stabilitate, valorificarea anumitor perioade de muncă și procedura de contestare a deciziilor de pensionare.

Ce prevederi din legea pensiilor sunt contestate la CCR

Unul dintre aspectele vizate este termenul de 45 de zile în care pensionarii pot contesta în instanță deciziile emise de casele teritoriale de pensii. Totodată, sunt contestate prevederi referitoare la termenul de șase luni pentru depunerea anumitor documente necesare recalculării pensiilor.

Alte sesizări vizează modul în care sunt calculate pensiile și punctele acordate pentru perioadele suplimentare de cotizare. Sunt vizate și situații ale persoanelor care au lucrat în condiții deosebite sau speciale de muncă, precum și ale unor pensionari cu dizabilități.

Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizate de asigurat cu valoarea punctului de referință, conform articolului 83. Articolul 85 reglementează acordarea punctelor de stabilitate pentru perioadele de cotizare contributivă care depășesc 25 de ani.

Premierul Luca Niculescu: „Nimeni nu se atinge de Pilonul 2 de pensii”. Prioritatea zero a noului Guvern este încasarea celor 3 miliarde din PNRR

Aceeași lege prevede, la articolul 144, regulile de recalculare a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare. În situațiile în care cuantumul rezultat în urma recalculării este mai mic decât pensia aflată deja în plată, se păstrează cuantumul anterior, în condițiile prevăzute de lege.

Aproape 4.800 de dosare legate de legea pensiilor
În legătură cu aplicarea noii legi a pensiilor au fost înregistrate la CCR aproximativ 4.800 de dosare, care implică peste 5.500 de reclamanți, potrivit datelor prezentate în acest context.

O parte dintre contestații provin din  județe precum Brașov, Argeș, Maramureș, Bihor și Vâlcea, zone în care există numeroși foști angajați din domenii industriale și miniere.

Stabilirea termenului din 22 octombrie nu înseamnă că CCR va pronunța obligatoriu o decizie în aceeași zi. Curtea poate amâna pronunțarea sau poate acorda un nou termen pentru analizarea cauzelor.

Hotărârile pronunțate în aceste dosare ar putea fi relevante și pentru alte litigii aflate pe rolul instanțelor, în care sunt contestate prevederi ale Legii nr. 360/2023.

CCR: Plafonarea pensiilor militare la nivelul mediei soldelor sau salariilor nete este constituțională

CCR a României a respins două excepții de neconstituționalitate referitoare la plafonarea pensiilor militare de stat și a stabilit că prevederile contestate respectă Constituția. Decizia nr. 276 din 26 martie 2026 a fost publicată vineri, 11 septembrie 2026, în Monitorul Oficial .

Hotărârea vizează forma articolului 60 alineatul (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aplicabilă înaintea modificărilor introduse prin Legea nr. 282/2023.

Potrivit textului analizat de judecătorii constituționali:

„La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

De ce a fost contestată plafonarea pensiilor militare

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de doi pensionari în cauze aflate pe rolul Tribunalului Teleorman. Aceștia contestaseră deciziile de pensionare și au susținut că plafonarea încalcă mai multe drepturi și principii constituționale.

Unul dintre argumente a fost că plafonul poate determina reducerea efectelor unor drepturi obținute anterior, inclusiv ale sporului acordat pentru contribuția la pensia suplimentară.

Autorii excepțiilor au mai susținut că militarii au plătit contribuția respectivă timp de peste 20 de ani și și-au format așteptarea legitimă că aceasta va conduce la o pensie mai mare.

În opinia lor, limitarea pensiei la media veniturilor nete ar elimina sau ar diminua efectul acestei contribuții.

Au fost invocate și posibile discriminări între militarii care au achitat contribuția pentru pensia suplimentară și cei care nu au plătit-o, precum și între persoanele pensionate în perioade diferite.

Autorii excepțiilor au contestat și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și OUG nr. 114/2018, susținând că Guvernul nu ar fi justificat suficient situația extraordinară și urgența modificărilor. Curtea a respins și aceste critici.

CCR a arătat că ordonanțele de urgență sunt acte normative adoptate direct în baza Constituției și nu necesită o lege specială de abilitare, așa cum se întâmplă în cazul ordonanțelor simple.

De asemenea, Curtea a reținut că argumentele privind lipsa urgenței fuseseră analizate și în decizii anterioare, prin care s-a constatat respectarea cerințelor constituționale.

Ce efect are decizia CCR

Decizia nu introduce o nouă formulă de calcul și nu dispune recalcularea tuturor pensiilor militare.

Hotărârea confirmă însă constituționalitatea plafonării aplicate în baza formei anterioare a articolului 60 alineatul (1) din Legea nr. 223/2015, în litigiile și în raport cu argumentele analizate de Curte.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Aceasta a fost comunicată Tribunalului Teleorman și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.