CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern legat de Ordonanța SAFE. Victorie pentru Sorin Grindeanu, care a sesizat Curtea în timpul guvernării Ilie Bolojan (surse)

UPDATE Potrivit surselor judiciare, Curtea Constituțională a României (CCR) ar fi constatat existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern legat de Ordonanța de Urgență (OUG) privind Programul SAFE.

Știre inițială

Ordonanța ce face obiectul sesizării a fost adoptată şi înaintată spre publicare de guvernul lui Ilie Bolojan când era interimar, după ce parlamentul aprobase moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În urmă cu două săptămâni, CCR a amânat pronunţarea pentru joi, 22 octombrie.

Alte articole

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

CCR a răspuns Comisiei senatoriale privind ancheta întâlnirii dintre președinta instituției și Ilie Bolojan. Care este explicația oficială

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut CCR să soluţioneze, în acest context, un conflict juridic de natură constituţională între guvern şi parlament.

Mai exact, Grindeanu a cerut CCR să constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.

Ce a reclamat Grindeanu la CCR

Șeful Camerei Deputaților a arătat, în solicitarea înaintată judecătorilor CCR, că acest conflict juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale ale Executivului, distincte și totodată convergente prin efectele lor.

Potrivit lui Sorin Grindeanu, o problemă o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.

Citește și CEDO respinge plângerile magistraţilor privind restanțele salariale şi anunţă posibil conflict de interese în deciziile de majorare a remunerațiilor

A doua conduită pe care Grindeanu o prezintă este „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”.

„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita căreia autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale”, s-a arătat în cerere.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, s-a mai menţionat în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, „Curtea Constituţională urmează să constate că adoptarea şi publicarea OUG în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – au constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deşi lipsit de mandatul democratic şi de legitimitate constituţională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia”.

Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, prin adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în condiţiile menţionate, funcţionarea Parlamentului României ca unică autoritate legiuitoare a ţării este afectată în mod direct şi concret, prin cel puţin două consecinţe distincte:

„Pe de o parte, publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinaţia lor constituţională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conţinut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanţă”, se arată în sesizare.

Pe de altă parte, continuarea procedurilor parlamentare în legătură cu iniţiativele legislative aflate pe rolul Parlamentului devine lipsită de finalitate practică, întrucât, în absenţa constatării conflictului juridic de natură constituţională, Parlamentul se află în situaţia de a dezbate şi adopta legi privind materii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis, fapt care creează incertitudine normativă, insecuritate juridică şi încalcă principiul economiei de mijloace legislative.

„Faţă de considerentele expuse, apreciem că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvernul României este admisibilă”, spune Sorin Grindeanu în document.

Preşedintele Camerei Deputaţilor solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Guvernul României, declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2026, cu depăşirea limitelor constituţionale ale prerogativei de legiferare delegată prevăzute de art. 110 alin. (4) şi art. 115 din Constituţia României, republicată, şi cu nesocotirea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, consacrat de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.

CCR trebuie să stabilească şi conduita de urmat de autorităţile publice implicate în vederea restabilirii ordinii constituţionale, în sensul constatării că OUG 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară atât timp cât exercită atribuţiile în regim de administrare curentă a treburilor publice, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie şi recunoaşterea dreptului Parlamentului de a-şi continua procedurile legislative în curs în privinţa materiilor reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026, nestânjenit de efectele unui act normativ adoptat cu încălcarea Legii fundamentale, scrie news.ro.

Citește și Ziua și dosarul pentru Călin Georgescu! Idolul suveraniștilor, cercetat și pentru că ar fi făcut salutul legionar după semnarea controlului judiciar