CCR amână decizia privind pensiilor militare. Care este suma pe care o pot primi rezerviștii în plus

UPDATE: CCR a amânat, marți, pentru 25 februarie, dezbaterile pe sesizarea Avocatul Poporului în legătură cu actul normativ pentru completarea Legii privind pensiile militare de stat.

Avocatul Poporului notează în obiecția trimisă pe masa judecătorilor constituționali că unul dintre argumente ar fi imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea surselor de finanțare.

Prin Decizia 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 58, Curtea Constituțională a reținut că, întrucât ‘nu are competența să se pronunțe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competența de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituție, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare’, se menționează în sesizare.

‘Or, această verificare se poate realiza doar prin raportare la prevederile legale cuprinse în art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 597 din 13 august 2002 și în art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, care stabilesc obligația de întocmire a fișei financiare și care îi conferă acesteia un caracter complex, dat de efectele financiare asupra bugetului general consolidat. Aceasta trebuie să cuprindă, potrivit legii: schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani; estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influența deficitul bugetar’, se arată în documentul Avocatului Poporului.

Alte articole

Consilierul lui Mugur Isărescu e sigur că CCR nu va bloca reforma pensiilor speciale. ”Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit”

Diana Șoșoacă atacă la CCR pachetele de măsuri ale guvernului Ilie Bolojan

Sursa citată reține că, potrivit actelor normative menționate și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.

‘Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fișa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fișei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fișa financiară să se fi împlinit’, se precizează în sesizare.

În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către inițiator a obligației de a solicita fișa financiară, fără a aștepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fișa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituție.

‘Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituție, nu constituie o fișă financiară în înțelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuși, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creșterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024’, arată Avocatul Poporului.

Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului.

Curtea Constituțională a României (CCR) decide marți, 18 februarie, dacă vor crește pensiile militare și cu ce sume de bani vor crește acestea. Totul pornind de la o sesizare făcută de Avocatul Poporului în legătură cu actul normativ pentru completarea Legii privind pensiile militare de stat.

CCR decide asupra majorării pensiilor militare

Avocatul Poporului invocă ca argument imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea surselor de finanțare, în obiecția trimisă pe masa judecătorilor constituționali.

Prin Decizia 22, din 20 ianuarie 2016, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 58, Curtea Constituțională a reținut că, întrucât „nu are competența să se pronunțe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competența de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituție, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare”, se menționează în sesizare, conform Agerpres.

Citește și : Angajări la stat 2025. Lista locurilor de muncă disponibile anul acesta. Mii de posturi sunt vacante

Pensiile nu s-au mai indexat cu 12% la 1 ianuarie, Guvernul motivând că nu a găsit cele 20 de miliarde de lei necesare, din cauza lipsei banilor de la buget. În paralel cu decizia Guvernului, au existat o serie de acțiuni menite să ducă la creșterea pensiilor, cea mai importantă fiind cea inițiată de către sindicatul Cartel Alfa.

Sindicaliștii s-au adresat Avocatului Poporului, arătând că anularea indexării pensiilor cu 12% lovește într-o categorie de români care au venituri mici, adică în pensionari. De aceea, au cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR.

Citește și : Vouchere sociale 2025. Ce poți cumpăra cu banii de la stat. Lista actualizată a magazinelor unde pot fi folosite cardurile sociale

În urma sesizării, CCR ar fi urmat să se pronunțe asupra constituționalității anulării indexării pensiilor. În cazul în care Curtea Constituțională a României decidea că Ordonanța „trenuleț” nu este constituțională, pensionarii ar fi beneficiat de acest drept.

Conform Newsweek, primul subiect în ședința de marți a CCR este tocmai constituționalitatea creșterii pensiilor militare, care ar putea fi mărite cu rata indexării, însă rămâne incert când.