CCR declară neconstituțională testarea poligraf a angajaților de la ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și din vămi. Cum motivează Curtea decizia

Curtea Constituțională a României (CCR) declară neconstituționale trei articole din Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, act normativ pentru care guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea.

CCR declară neconstituționale trei articole din legea lui Bolojan

Proiectul de lege conține noile taxe impuse de guvern dar și chestiuni legate de funcționarea unor instituții de stat, acesta fiind contestat de către partidele de opoziție.

Judecătorii CCR au declarat legea constituțională, însă cu excepția unor prevederi ce erau conținute în articolele XVII, XIX și XX, ce se referă la utilizarea testelor poligraf, cunoscute sub numele de „detectoare de minciuni”, în cazul angajaților ANAF, ONJN sau celor de la Autoritatea Vamală Română.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Cine sunt cei cinci judecători CCR care au respins legea pensiilor speciale. Au salarii uriaşe şi pensii speciale între 30.000 și 70.000 de lei net lunar!

Alte articole

ANAF ar putea acorda un scor de risc fiecărui contribuabil. e-Factura, SAF-T și casele de marcat, reunite într-o singură platformă

CCR amână din nou verdictul pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul constituțional dintre ÎCCJ și Guvern legată de restanțele salariale din justiție

„Cu privire la sintagma „inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf” din cuprinsul articolelor XVII, XIX și XX din legea criticată, Curtea a constatat că aceasta nu întrunește standardul constituțional de claritate și previzibilitate prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală”, se spune într-un comunicat al Curții Constituționale.

Prevederile declarate ca neconstituționale de către CCR sunt:

• „În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Oficiului, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf.
• În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Autorității Vamale Române, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Autorității, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf.
• În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate și principiile aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici care ocupă funcțiile publice de conducere din Agenția Națională de Administrare Fiscală, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control și de executare silită, la solicitarea conducerii Agenției, personalul poate face obiectul testelor de integritate, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf, în condițiile legii.”

Legea va merge către promulgare, însă fără articolele menționate, CCR susținând că Parlamentul dispune de o marjă largă de opțiuni în ceea ce privește eficientizarea modurilor de folosire a banilor publici.

Citește și : Victor Ponta, după ce reforma pensiilor speciale a picat testul CCR: ”Nimic serios și de durată nu se poate face ‘hei-rup’, ‘cu japca’. România se află într-o criză economică și socială profundă, iar de astăzi și într-o criză instituțională”

„Prevederile legislative promovate constituie opțiuni de politică economică ale Parlamentului, care are o largă marjă de apreciere în alegerea soluțiilor optime pentru asigurarea coerenței și eficienței circuitului economic, precum și evitarea unor consecințe negative referitoare la deficitul bugetului general consolidat”, precizează sursa citată.