CCR dezbate, miercuri, sesizările privind al doilea pachet de măsuri. AUR, POT, SOS și ÎCCJ au depus nouă contestații privind legile

Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește, miercuri, pentru dezbaterea celor nouă sesizări care vizează legile din al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și reformă pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea.

CCR dezbate, miercuri, sesizările privind pachetul doi de reforme

Opt dintre acestea au fost depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care acuză că nu a existat o dezbatere prealabilă privind legile și că acestea afectează starea economică a românilor.

„Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR.

Acestea vizează:

Alte articole

Austeritate numai pentru fraieri. Oradea lui Ilie Bolojan sparge 500.000 de euro pe concerte cu Delia și Carla’s Dreams, iar primarii din țară continuă să meargă la „formare profesională” în hoteluri de lux cu plaje private, piscine, jacuzzi și saună

SURSE CCR va amâna miercuri decizia pe legea pensiilor magistraţilor, pentru a nu risca destrămarea Guvernului înainte de şedinţa ECOFIN

– Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

– Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome;

– Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice;

– Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

„Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă (asumarea răspunderii – n.r.) arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR, într-un comunicat de presă.

Citește și : SURSE CCR va amâna miercuri decizia pe legea pensiilor magistraţilor, pentru a nu risca destrămarea Guvernului înainte de şedinţa ECOFIN

Tot în același comunicat, AUR a transmis că nu există o „urgență” care să justifice procedura excepțională.

„Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se mai arată în comunicatul citat.

Formaţiunea speră ca ”judecătorii Curţii Constituţionale să respingă în integralitate aceste proiecte şi să transmită un semnal ferm că democraţia românească nu poate fi desfiinţată prin artificii legislative”.

„România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, a mai transmis AUR.

Cea de-a noua sesizare a fost depusă de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați.

De ce contestă ÎCCJ reforma pensiilor speciale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în unanimitate, pe 4 septembrie, sesizarea CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, având în vedere că măsura îi afectează pe magistrați în mod direct.

„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.

ÎCCJ consideră că legea care reformează pensiile magistraților „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi  neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arată în documentul citat.

Judecătorii CCR sunt de părere că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”.

Citește și : Diana Şoşoacă, pe urmele lui Călin Georgescu. Lidera S.O.S, 11 capete de acuzare. Parchetul General cere Parlamentului European să-i ridice imunitatea

Legea prevede că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de  legislaţia care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.