CCR amână sesizările depuse de preşedinte, de PNL, PMP şi USR şi de preşedinţie referitoare la Codul Penal

UPDATE: Curtea Constituţională a decis să amâne pentru 16 octombrie dezbaterea pe sesizările de neconstituţionalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de preşedintele Klaus Iohannis, de PNL, PMP, USR şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe ordinea de zi a şedinţei Curţii Constituţionale de luni se află obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, formulate de 110 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară, Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele României.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, în 25 iulie, Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Aceasta este prima cale de atac a preşedintelui asupra modificărilor aduse Codului Penal.

În sesizarea către CCR, preşedintele arăta că ambele legi au fost adoptate de Parlament cu încălcarea Constituţiei şi conţin mai multe prevederi neconstituţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis anunţase din 4 iulie că va ataca la CCR modificarea Codurilor penale, spunând că este ”revoltătoare” şi că ceea ce fac PSD-ALDE este o dictatură a majorităţii profund dăunătoare democraţiei.

Legea de modificare a Codului penal a fost atacată la Curtea Constituţională şi de către ICCJ şi ale PNL şi USR.

Astfel, PNL, USR şi PMP au depus, în 5 iulie, o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la modificările făcute la Codul penal, spunând că au fost atacate peste 30 de articole modificate.

"Sperăm că acest cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curţii de Justiţie a UE şi apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituţionalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii PNL, USR şi PMP", anunţa deputatul PNL Ioan Cupşa, membru în Comisia specială de modificare a legilor justiţiei.

Cupşa spunea că au fost atacate la CCR peste 30 de articole, dar şi proiectul de lege în integralitate, criticând modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu şi abrogarea articolului 298 privind neglijenţa în serviciu.

Tot în 5 iulie, legea a fost atacată la CCR de către instanţa supremă.

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţa că a sesizat Curtea Constituţională cu privire la aspecte de neconstituţionalitate cuprinse în legea prin care se aduc modificări Codului Penal. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, judecătorii afirmau că introducerea condiţiei ca fapta să fie săvârşită pentru sine sau o rudă apropiată restrânge ”semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare”. În sesizarea trimisă CCR, ICCJ făcea referire la zeci de articole care ar fi neconstituţionale.

Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi "împotrivă" şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.