CCR a respins sesizarea lui Iohannis privind Legea bugetului de stat pe anul 2019. Preşedintele poate retrimite legea la Parlament

UPDATE: Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a vorbit, într-o intervenție telefonică, despre respingerea CCR a sesizării președintelui pe Legea Bugetului pe 2019. „Preşedintele nu este obligat să promulge. Aspectele pe care președintele le-a sesizat, dacă sunt constituționale, nu sunt neapărat și corecte. Să se adreseze Parlamentului cu o cerere de revizuire. Se pare că judecătorii Curții nu au fost de aceeași părere cu președintele”, a declarat Augustin Zegrean.

UPDATE: CCR a respins sesizarea lui Klaus Iohannis cu privire la bugetul pe 2019. În cazul în care va fi promulgat în această lună, alocaţiile ar putea fi majorate de la 1 aprilie 2019, conform unei OUG adoptate de guvern.

Pe 22 februarie, şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul în curs.

Alte articole

Cum îți gestionezi bugetul pe timp de inflație. 5 metode eficiente să îi faci față

Ilie Bolojan anunță că bugetul de stat pe 2026 nu va putea fi adoptat până în decembrie: ”E foarte probabil să ne lungim până în ianuarie”

În documentul transmis CCR, preşedintele arată, printre altele, că Legea bugetului a fost adoptată cu încălcarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Fiscal, care trebuia să emită o opinie cu privire la toate amendamentele admise pe parcursul dezbaterilor parlamentare.

Klaus Iohannis spune că nu a fost respectată nici atribuţia Consiliului Fiscal de a emite o opinie cu privire la declaraţia de conformitate semnată de prim-ministru şi ministrul Finanţelor Publice.

El invocă şi adoptarea acestei legi cu încălcarea principiilor şi reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Potrivit lui Iohannis, în fişa parcursului legislativ al Legii bugetului de stat pe anul 2019 nu se regăseşte o declaraţie de răspundere a premierului şi a ministrului de Finanţe, aşa cum prevede legislaţia.

Preşedintele precizează şi că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor din Legea fundamentală, potrivit cărora, „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Şeful statului susţine, totodată, că raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 – 2022 a fost depus de către Guvern, conform obligaţiei sale legale, însă acesta se fundamentează pe o situaţie care ignoră evoluţiile la nivelul economiei mondiale şi europene.