CCR respinge sesizarea pe Legea privind procentele din taxele pe jocurile de noroc pentru COSR

Klaus Iohannis a sesizat CCR în luna decembrie a anului trecut în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

„Legea transmisă la promulgare prevede că 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces în cazinouri şi cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, iar 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic. Astfel, taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, respectiv Comitetului Naţional Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obţinute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entităţi, cu statut juridic de asociaţie”, explica şeful statului în sesizarea trimisă CCR.

Citeşte şi: Piața europeană de jocuri de noroc a înregistrat o creştere de 7.5% în 2021

Iohannis a adăuga că legea transmisă la promulgare, contrar prevederilor în vigoare, instituie cadrul juridic necesar utilizării respectivelor taxe bugetare în afara sistemului bugetar.

Alte articole

CCR dezbate miercuri sesizările AUR privind numirile de la TVR și Radio România

Nicuşor Dan a atacat la CCR legea care ar bulversa fotbalul românesc. Este invocat „dreptul la muncă”

„Având în vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Român şi al Comitetului Naţional Paralimpic, acestea sunt asociaţii, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, astfel că nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. (…) Prin modul defectuos de legiferare, soluţia legislativă adoptată de Parlament a creat o incertitudine juridică referitoare la existenţa şi respectarea normativă a principiilor legislative bugetare şi a principiului constituţional al universalităţii drepturilor şi a obligaţiilor, având în vedere că posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create”, arăta şeful statului.

În opinia lui Klaus Iohannis, reglementarea este în „evidentă” discordanţă şi cu prevederile potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune.