UPDATE: Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
Potrivit surselor, de această dată judecătorii constituționali ar urma să adopte o decizie, fără o nouă amânare. CCR ar putea fie să trimită Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) solicitarea formulată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, fie să se pronunțe direct asupra obiecției de neconstituționalitate ridicate de instanța supremă.
În data de 10 februarie, Înalta Curte a anunțat oficial că a cerut Curții Constituționale să solicite CJUE o opinie privind compatibilitatea reformei cu dreptul european.
„Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ, potrivit Digi 24.
Anterior, au existat mai multe situații care au împiedicat pronunțarea CCR, inclusiv solicitarea de concediu paternal formulată de judecătorul Gheorghe Stan. Acesta a participat însă la ședința din 11 februarie, când decizia a fost din nou amânată.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că, în eventualitatea în care Curtea ar sesiza CJUE, soluția ar putea veni într-un interval de aproximativ doi ani. El a invocat și precedentele din Polonia și Ungaria, unde Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în favoarea magistraților.
Proiectul de lege analizat introduce modificări semnificative în sistemul pensiilor de serviciu. Printre prevederi se numără stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și impunerea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească gradual, până la atingerea pragului de 65 de ani.
De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.