Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă duminică, 28 decembrie, soarta noii legi privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Actul normativ, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, a fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care reclamă încălcarea independenței justiției.
Ședința de duminică vine după o amânare decisă pe 10 decembrie, în urma unor dezbateri aprinse între judecătorii constituționali. Miza hotărârii este una majoră, pentru că validarea legii este condiție esențială pentru deblocarea fondurilor europene.
România riscă să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cazul unui nou blocaj.
Proiectul supus controlului de constituționalitate reprezintă a doua variantă a legii, după ce o primă formă a fost respinsă de CCR în luna octombrie din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Principalele modificări aduse de Guvernul Bolojan vizează baza de calcul și cuantumul pensiei, care va fi redus la 70% din venitul net încasat în ultima lună de activitate, o scădere semnificativă față de sistemul actual, unde pensia reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
De asemenea, noua bază de calcul va fi constituită din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, însă valoarea finală nu va putea depăși procentul de 70% din ultima indemnizație netă.
O altă modificare esențială privește vârsta de pensionare, care urmează să crească treptat până la 65 de ani. Față de varianta inițială a legii, perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani, ceea ce înseamnă că pragul de pensionare de 65 de ani va fi atins abia în anul 2042.
Totodată, vechimea în muncă necesară pentru pensionare va fi majorată de la 25 la 35 de ani.
Conform estimărilor, dacă legea va trece de controlul CCR, pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la aproximativ 5.000 de euro la 3.500 de euro pe lună.