Ce consecinţe a avut tentativa de lovitură de stat din Turcia GALERIE FOTO

În anul 2015, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul dintre fondatorii Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), a convocat în luna noiembrie noi alegeri legislative, în speranţa că îşi va consolida controlul asupra ţării. Cauza acestora a fost faptul că în cadrul alegerilor parlamentare anterioare, ce avuseseră loc în luna iunie, AKP nu a reuşit să obţină majoritatea mandatelor, pentru prima dată de la sosirea sa la putere în anul 2002.

Alegerile parlamentare din luna noiembrie 2015 i-au adus din nou partidului preşedintelui turc majoritatea în Parlament, rezultat ce a agravat tensiunile dintre conservatori şi laici, ce au condamnat creşterea autoritarismului islamist al lui Recep Tayyip Erdogan, informează Mediafax.

Citeşte şi Turcia şi Rusia au informat SUA că adepţii clericului musulman Gulen au pus la cale asasinatul ambasadorului rus

Alte articole

Andreea Raicu a dezvăluit cel mai mare eșec din viața ei: „Am pierdut afacerea și cel mai bun prieten. Am încercat să înțeleg de ce”

Modelul Dacia care a fost interzis în România! Mașina concepută de Nicolae Ceaușescu a fost un eșec total

În urma acestor alegeri, copreşedintele Partidul Poporului Democrat (HDP, pro-kurd), Selahattin Demirtas, a criticat oficialii guvernamentali pentru că ar fi presat partidul HDP să anuleze mitinguri programate şi televiziunile locale şi pentru că ar fi alocat reprezentanţilor formaţiunii sale politice un timp de emisie mai mic, comparativ cu cel atribuit celor ce calificau HDP drept aripă politică a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Potrivit autorităţile turce, PKK este o organizaţie teroristă.

Pe 15 iulie, o facţiune a armatei turce a încercat să preia puterea politică prin înlăturarea Administraţiei Recep Tayyip Erdogan. Acţiunea s-a soldat cu eşec. Aproximativ 50.000 de persoane au fost suspendate din funcţii sau arestate după tentativa de lovitură de stat, în contextul în care Administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său, clericul musulman Fehtullah Gulen.El este acuzat că se află în spatele opoziţiei din Turcia, iar Administraţia Erdogan suspectează că rivalul său politic a organizat tentativa de lovitură de stat şi că s-ar bucura de susţinerea Washingtonului, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Erdogan: Vom lupta până la capăt împotriva terorismului

Administraţia Recep Tayyip Erdogan a instituit starea de urgenţă pe 15 iulie, iar în octombrie, Turcia a dispus prelungirea acesteia cu alte trei luni. Turcia a dispus de asemenea suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, în cadrul măsurilor care decurg din proclamarea stării de urgenţă.

Relaţiile dintre Turcia şi Germania s-au înrăutăţit după tentativa de lovitura de stat din Turcia, Ankara acuzând Berlinul că nu a condamnat destul de rapid şi decisiv lovitura de stat. Agravarea relaţiilor s-a produs şi între UE şi Turcia, existând temeri că Ankara ar putea renunţa la acordul privind limitarea imigraţiei, fapt ce ar duce la reizbucnirea crizei refugiaţilor. Anumiţi lideri occidentali au solicitat Uniunii Europene să încheie negocierile de aderare a Turciei la Blocul comunitar, în contextul adoptării noilor măsuri în urma tentativei de lovitură de stat.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a evocat din nou o posibilă reintroducere a pedepsei cu moartea în ţara sa dacă poporul doreşte acest lucru, fapt aspru criticat de statele occidentale, a informat Mediafax.

Citeşte şi Turcia: Un ziarist a fost arestat. Este acuzat de propagandă teroristă

O altă consecinţă a fost blocarea temporară a bazei aeriene de la Incirlik, folosită de forţele NATO pentru operaţiunile împotriva Stat Islamic, pe fondul zvonurilor din presă privind o nouă tentativă de lovitură de stat. Totodată, autorităţile din Turcia au anunţat că vor închide 131 de instituţii mass-media, în urma tentativei de lovitură de stat din 15 iulie. Lista instituţiilor care urmau a fi închise cuprindea trei agenţii de ştiri, 16 canale de televiziune, 23 posturi radio, 45 de ziare, 15 reviste şi 29 de edituri.

Citeşte şi Autorităţile turce spun că asasinul ambasadorului rus ar fi avut legături cu mişcarea Gulen. Clericul condamnă asasinatul

Un alt rezultat al acţiunii de la 15 iulie este reprezentat de relaţiile diplomatice dintre Rusia şi Turcia. Cu două săptămâni înainte de 15 iulie, cele două state au căzut de acord să reia relaţiile de cooperare bilaterale. Asasinarea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, ar putea risca să pună capăt cooperării dintre cele două ţări. În pofida acestui incident, Rusia şi Turcia au stabilit să continue cooperarea, inclusiv cea împotriva terorismului.