Ce conţin, de fapt, vaccinurile anti-covid. Cătălin Ţucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino, a explicat ce conţine, de fapt, vaccinurile împotriva coronavirusului.

Ce conţin, de fapt, vaccinurile anti-covid

Alte Articole

Elena Udrea, eliberată condiționat?! Ce urmează pentru blonda ...

Variola maimuței continuă să facă ravagii: peste 6000 de ...

Reputat medic român, verdict ferm despre sistemul de sănătate ...

În prezent, românii pot alege între patru vaccinuri anti-covid. Acestea funcționează pe baza a două tehnologii de producție: vaccinuri bazate pe ARN mesager și vaccinuri bazate pe vectori virali non-replicativi.

„În vaccinurile bazate pe ARN mesager (Pfizer și Moderna – n.r.) avem ARN mesager, care este practic o instrucțiune pe baza căreia celula învață să construiască o părticică a virusului. Părticica aceea nu ne îmbolnăvește, dar oferă elementele de recunoaștere pentru ca sistemul nostru imun să poate să dezvolte un răspuns împotriva virusului. Acest fragmențel de informație este ținut într-un lipid, într-o mică picătură de grăsime.

În afară de asta, găsim elementele care sunt în orice produs injectabil: sunt câteva săruri care au rolul de a menține stabilitatea produsului și cam atât.

Ce trebuie să spunem e că dacă ar fi să comparăm cu vaccinurile pe care le-am făcut noi în copilărie, aceste vaccinuri sunt mult, mult mai curate și mai bine definite. Compoziția lor chimică este mult mai clară decât a unui vaccin de generație veche, care era obținut prin „creșterea” microbului respectiv, după care inactivarea lui”, a explicat Cătălin Țucureanu, potrivit Digi24. 

Referitor la vaccinurile produse de AstraZeneca şi Johnson, expertul de la Institutul Cantacuzino a explicat că acestea conţin un virus care care nu ne îmbolnăvește și care nu se poate multiplica în corpul nostru.

„Celelalte vaccinuri anti-COVID folosite la noi în țară (AstraZeneca și Johnson) conțin, de fapt, un alt virus, care este un virus benign, un virus care nu ne îmbolnăvește și care nu se poate multiplica în corpul nostru, în care cercetătorii au introdus tot o informație genetică, pentru același fragment din virusul SARS-CoV-2 pentru care există informația și în vaccinurile ARN mesager.

Aici este vorba de un virus, și nu de o particulă lipidică cum era la celealte vaccinuri, care poate infecta celulele de la fața locului, de la locul injecției, intră în ele, dar nu se poate multiplica mai departe și doar le furnizează informația pentru ca ele să-și construiască părticica din virus față de care organismul nostru trebuie să dezvolte un răspuns. Este o tehnologie mult mai similară cu cele clasice, care sunt deja în uz, pe scară largă, de foarte mult timp”, a mai explicat cercetătorul.

Citeşte şi Bilanţ vaccinare COVID 7 noiembrie. Scade numărul persoanelor care fac vaccinul anti-COVID

Efectele secundare pe termen lung ale vaccinurilor

Mulți români ezită să se vaccineze împotriva coronavirusului de teama unor efecte secundare pe termen lung. Cercetătorul de la Institutul Cantacuzino a lămurit unul dintre miturile cele mai exploatate de către antivacciniști, acela că vaccinurile n-ar fi fost studiate suficient și că nu le cunoaștem efectele pe termen lung.

„Dacă e să ne uităm la cele două tehnologii de producere a vaccinurilor autorizate în România, ambele au zeci de ani de experiență în spate și ambele au mai fost în studii clinice. Deci, există persoane care au fost vaccinate cu foarte mult timp în urmă cu vaccinuri bazate pe aceste tehnologii, în cadrul studiilor clinice.

În plus, dacă e să ne uităm la toată istoria, cel puțin să luăm ultimii zeci de ani de dezvoltare, de utilizare a vaccinurilor, efectele adverse nu sunt observate decât pe o perioadă foarte apropiată de momentul vaccinării – să zicem primele câteva zile, cele mai frecvente efecte pe care le-am resimțit majoritatea dintre noi nu sunt complicate, până la câteva săptămâni.

Organismele de reglementare, atunci când au analizat datele din studii, au solicitat ca persoanele care au fost vaccinate să fi fost monitorizate pe o perioadă de minimum două luni după vaccinare, pentru că atunci ne așteptăm să apară efectele adverse, și nu mai târziu. Ar fi foarte puțin probabil – așa cum reiese din toată istoria de utilizare a vaccinurilor – să identificăm ceva la o distanță mult mai mare de timp.

E foarte răspândită informația că un vaccin este dezvoltat în 7-10 ani și că în niciun caz nu aveau cum să se dezvolte în mai puțin de un an.

În niciun caz nu vorbim despre vaccinuri experimentale, sunt vaccinuri care au fost autorizate după ce au trecut prin absolut toate etapele necesare pentru un studiu clinic”, a mai explicat Cătălin Țucureanu.

De asemenea, mulţi români se tem că vaccinurile anti-covid conţin Mercur. Cercetătorul de la Cantacuzino spulberă acest mit.

„Nu este adevărat. Anumiți compuși cu mercur sunt folosiți drept conservanți în vaccinuri. În general, s-au folosit foarte mult în trecut, dar acum cam toate vaccinurile de pe piață, la nivel mondial, au eliminat conținutul de mercur, în principiu nu pentru că ar fi fost vorba despre o cantitate care să pună în pericol viața cuiva, ci pentru că deja oamenii începeau să se teamă din ce în ce mai mult de conținutul de mercur. Scopul principal al compușilor cu mercur în vaccinuri era de a preveni creșterea microbiană. Pe măsură ce tehnologiile de producție s-au îmbunătățit, vaccinurile au devenit din ce în ce mai „curate” și nu a mai fost nevoie să folosim conservanți pentru a le menține stabilitatea pe temen lung”, a explicat cercetătorul de la „Cantacuzino”.

Vaccinul anti-covid ar provocat infertilitate, mitul spulberat de cercetător

„Ideea – răspândită în spațiul public de anumite persoane și rămasă în mentalul colectiv ca fiind un adevăr – că vaccinul anti- COVID poate da infertilitate, diabet, cancere nu are niciun fundament științific. Nu există date care să ne arate asta.

Dacă vorbim de fertilitate, de exemplu, mai degrabă există date care să ne arate contrariul. La fel pentru vaccinarea în sarcină. Dacă la început era o zonă care se aborda cu mai multă precauție, pentru că nu fusese studiată specific vaccinarea în sarcină, acum avem studii pe sute de mii de persoane însărcinate, vaccinate, care arată că vaccinarea nu are absolut niciun efect negativ asupra evoluției sarcinii, asupra nou-născutului și așa mai departe”, a precizat specialistul de la Institutul Cantacuzino.

Citeşte şi Raed Arafat: „Tratamentul împotriva Covid-19 este mai toxic decât orice vaccin”