Certificatul de viață ajută la verificarea legală a beneficiarilor și previne plata greșită a unor sume către persoane decedate. Acest document este folosit mai ales pentru cei care se află în străinătate, deoarece autoritățile din România nu pot verifica direct aceste informații în alte țări, scrie Capital.
Certificatul este solicitat în special pensionarilor români stabiliți în alte țări, persoanelor aflate temporar în străinătate, foștilor lucrători români cu domiciliul în afara țării, dar şi celor care primesc rente, pensii speciale, pensii de invaliditate sau alte indemnizații. Pentru cei care primesc banii în baza unor acorduri internaționale (de exemplu, cu SUA, Canada, Israel), certificatul trebuie transmis anual. Fără el, Casa Națională de Pensii Publice nu are posibilitatea de a verifica situația fiecărui beneficiar din diaspora, ceea ce poate duce la plăți eronate sau chiar fraude.
În general, certificatul nu este eliberat în România decât în cazuri excepționale. Documentul trebuie semnat în fața unei instituții competente din statul în care locuiește beneficiarul. Aceasta poate fi o instituție de pensii, autoritate administrativă locală, notar, avocat, medic de familie, misiune diplomatică, asociație de români sau birou al patronatelor cu care colaborează CNPP.
Procedura poate varia în funcție de țară, însă pașii generali sunt aceiași. CNPP trimite în mod periodic formularul oficial beneficiarilor din străinătate. Persoana trebuie să completeze formularul cu datele personale, să se prezinte la o autoritate locală sau la consulatul României pentru confirmarea identității, să semneze documentul în prezența funcționarului şi să trimită formularul completat și ștampilat înapoi către CNPP înainte de termenul limită.
La consulate, procedura este de regulă simplă și gratuită: titularul prezintă un document de identitate valabil, iar funcționarul confirmă autenticitatea semnăturii. Dacă beneficiarul nu se poate deplasa la consulat sau preferă o instituție locală, certificatul poate fi emis și de o autoritate din țara respectivă. În unele state pot fi necesare traducerea autorizată a documentului și apostilarea, în funcție de regulile locale