Ce-i sperie cel mai tare pe români. Grija de de război e mai mică decât creşterea preţurilor la energie şi alimente – rezultatele ultimului sondaj CURS
Aproape toţi cei chestionaţi, 99%, s-au declarat foarte îngrijoraţi de creşterea preţurilor la electricitate, iar 98% de creşterea preţurilor la alimente, în timp ce 96% sunt îngrijoraţi de creşterea preţului gazelor.
Procentul celor îngrijoraţi de războiul din Ucraina este 93%, iar al celor care se tem de o extindere a conflictului în România este 89%.
Pe următoarele locuri în topul îngrijorărilor românilor se află: situaţia politică (83%), posibilitatea apariţiei unor noi tulpini de coronavirus (58%) şi venirea refugiaţilor din Ucraina (53%).
95% dintre cei chestionaţi se declară „la curent” cu invazia federaţiei Ruse în Ucraina.
81% dintre repondenţi sunt total de acord ca România să primească refugiaţi din Ucraina, 79% sunt de acord cu trimiterea de ajutoare umanitare în Ucraina, iar 68% sunt în favoarea ideii că România ar trebui să susţină sancţiunile decise în Uniunea Europeană.
Aproape o treime dintre subiecţi se declară în favoarea trimiterii de ajutor militar Ucrainei, în timp ce 63% nu sunt de acord cu o astfel de iniţiativă. Procentul celor care cred că România ar trebui să trimită trupe în sprijinul Ucrainei este şi mai mic, respectiv 19%, cei care se opun unei astfel de idei reprezentând 76%.
La întrebarea „În opinia dumneavoastră, următoarele ţări sau organizaţii au o atitudine prietenoasă sau neprietenoasă faţă de România?”, 79% au dat un răspuns favorabil în cazul UE, 76% cred că NATO are o atitudine prietenoasă, iar 68% consideră acelaşi lucru în cazul ONU.
În ceea ce priveşte Ucraina, doar 59% dintre cei chestionaţi consideră că are o atitudine prietenoasă, în timp ce 21% consideră atitutdinea neprietenoasă, iar restul nu ştiu sau nu răspund.
În cazul Rusiei, doar 7% consideră că are o atitudine prietenoasă, iar 79% afirmă că are o atitudine neprietenoasă.
Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 11 martie, 2022, pe un eşantion probabilist, multistadial, stratificat de 1172 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste, prin metoda faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%.