CE îi cere României asigurări de la SUA că un deţinut din programul închisorilor CIA nu va fi condamnat la moarte

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins în luna octombrie apelurile Lituaniei şi României împotriva condamnărilor pronunţate de instanţa europeană în luna mai pentru participarea la programul închisorilor secrete al CIA.

CEDO a dat dreptate unui număr de doi prizonieri de la Guantanamo, Abd al-Rahim al-Nashiri (contra României) şi Abu Zubaydah (contra Lituaniei), care afirmau că au fost deţinuţi în secret în aceste ţări între 2004 şi 2006 şi că au fost supuşi la diverse forme de violenţă morală şi fizică. La fel ca pentru Lituania în cazul Zubaydah, instanţa europeană a condamnat şi România să-i plătească lui Abd al-Rahim al-Nashiri o despăgubire de 100.000 de dolari.

CEDO a mai cerut României să obţină asigurări de la autorităţile americane că Al-Nashiri nu va fi condamnat la moarte. Această solicitare a fost reiterată joi de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, care cere autorităţilor de la Bucureşti ”să folosească toate mijloacele posibile pentru a obţine în această situaţie de urgenţă extremă asigurări din partea Statelor Unite că al-Nashiri nu va fi condamnat la moarte şi nici nu va expus unei negări flagrante din partea justiţiei” americane.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mai mult, acelaşi comitet solicită României să ia în considerare într-un asemenea demers pe lângă autorităţile americane o acţiune comună cu Polonia, ţară condamnată de CEDO pentru fapte similare în 2015.

Alte articole

Ilie Bolojan, reacție după decizia CEDO privind restanțele salariale ale magistraților: „Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”

ÎCCJ contestă interpretările deciziei CEDO privind salariile restante ale magistraților: ”Eșalonarea plăților nu înseamnă anularea obligațiilor statului”

De asemenea, Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei ”reaminteşte necesitatea avansării rapide a investigaţiei penale cu privire la circumstanţele în care reclamantul a fost adus în România, tratamentul la care a fost supus acolo şi apoi transferat, ceea ce implică în mod special investigarea unor posibile acte de tortură”.

În contextul acestui caz, acelaşi comitet face referire şi la revizuirea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală în România şi, amintind de opinia Comisiei de la Veneţia, estimează că această reformă ”va afecta semnificativ eficienţa sistemului român de justiţie penală în combaterea diferitelor forme de delicte grave, inclusiv a delictelor comise cu violenţă”.

Prin urmare, Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei cere României să reconsidere recentele amendamente aduse celor două coduri, ţinând cont de exigenţele enunţate în ”Liniile directoare ale Comitetului Miniştrilor privind eradicarea impunităţii pentru încălcări grave ale drepturilor omului”.

În final, ”autorităţile române sunt invitate să informeze rapid Comitetul cu privire la paşii întreprinşi în vederea obţinerii asigurărilor diplomatice necesare din partea autorităţilor SUA şi să răspundă temerilor Comitetului privind eficienţa investigaţiilor penale”, precizează Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, menţionând că acest caz va fi rediscutat la reuniunea din martie 2019.