Ce înseamnă expresia „brânză bună în burduf de câine”, de fapt. Când și de unde a apărut

Printre cele mai utilizate expresii se numără și „brânză bună în burduf de câine”. Mulți o folosesc, însă nu știu care este, de fapt explicația și originea ei.

Citește și: Ce semnificație are expresia „a umbla cu cioara vopsită”. De unde vine, de fapt, această sintagmă

Ce înseamnă expresia „brânză bună în burduf de câine”

Limba română are multe reguli stricte de care trebuie să țină cont toți vorbitorii. Înfară de acestea, româna este plină de expresii și zicale, care mai de care mai amuzante și interesante, dar și insuficient înțelese.

Printre cele mai ciudate se numără și „brânză bună în burduf de câine”, pe care o folosesc foarte mulți, pentru că sună bine în unele contexte. Puțini știu, însă, ce înseamnă cu adevărat și de unde provine această expresie. Majoritatea proverbelor și zicalelor apar în comunitate și, ulterior, sunt transmise prin viu grai. Cei din popor le pun bazele și le găsesc și un sens, după care devin celebre pentru că sunt plăcute auzului și par potrivite în anumite contexte.

Alte articole

Elevii care au dat simularea de Bacalaureat, surprinşi de subiectul de sinteză la literatura română: „Nu m-am atins de subiectul 3, mă aşteptam la complet altceva să pice”

Româna, limbă străină obligatorie în școli dintr-o țară europeană! Măsura va fi inițiată printr-un program-pilot

La fel s-a întâmplat și în cazul zicalei de față, care are o semnificație foarte puternică. „Brânza de burduf” este un preparat culinar, pe bază de lapte de oaie, foarte sărat și tare. Aceasta este lăsată la fermentat, după care se pune într-un înveliș natural de orgine animală denumit „burduf”. Acesta este făcut din piele sau stomac de oaie și ajută la prepararea unui tip de brânză foarte plăcut de români. În popor, expresia care stă la baza acestui preparat semnifică ceva măgulitor, ca un om plin de calități, dar care nu știe să își pună în valoare trăsăturile.

Românii sunt foarte creativi și pot face jocuri de cuvinte din orice termen simplu. Iată câteva exemple:

• A se sparge în figuri – a se da mare
• A umbla cu cioara vopsită – a minți, a înșela
• A face din rahat bici – a reuși să realizezi ceva pornind de la lucruri mici
• A vinde gogoși – a păcăli
• Colac peste pupăză – după un eveniment neplăcut, urmează un altul
• A pune cu botul pe labe – a pune pe cineva la respect
• A se uita ca la mașini străine – a fi uimit
• A face ochi dulci cuiva – a flirta
• A freca menta – a irosi timpul
• A se trage pe fund – a se eschiva
• A avea morcovul în fund – a se simți vinovat
• A fi varză – a fi obosit, a nu știi lucruri elementare, a fi haotic
• A-și lua nasul la purtare – a se obrăznici
• A da cu mucii în fasole – a face o gafă
• A aburi – a păcăli, a înșela
• A fi tufă de Veneția – a nu știi, a fi prost
• Dus cu pluta – nebun
• A avea mintea creață – a avea idei năstrușnice
• A se uita ca vițelul la poarta nouă – a fi nedumerit, a nu ști
• Frecție la picior de lemn – degeaba, în zadar

Citește și: De unde vine expresia „floare la ureche”. În ce context se foloseşte