Ce moștenire preia Guvernul Eugen Tomac. Proiectele nefinalizate de Ilie Bolojan ce se află pe masa posibilului Executiv

Premierul desemnat Eugen Tomac a început negocierile pentru formarea noului Guvern, promițând continuarea reformelor începute de Executivul Bolojan, mai ales în zona PNRR și a echilibrelor bugetare.

Numai că viitorul Cabinet preia o listă lungă de proiecte rămase neterminate de Guvernul Ilie Bolojan, de la reforma salarizării bugetare și reorganizarea ANAF până la restructurarea companiilor de stat și reforma administrației locale.

Multe dintre aceste schimbări au fost asumate în fața Comisiei Europene, dar au fost întârziate, astfel că Guvernul Tomac va trebui nu doar să continue reformele, ci și să recupereze întârzieri care pot afecta atât fondurile europene, cât și stabilitatea bugetară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Eugen Tomac, în pline negocieri pentru formarea unui nou Guvern. Formula noului executiv ar urma să fie gata până miercuri

Alte articole

Ilie Bolojan, după întâlnirea cu președinta Republicii India: „Ne propunem să dublăm volumul schimburilor comerciale”

Bolojan, despre scandalul posturilor blocate din Sănătate: ”Sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”. Cere depunctarea unităților cu cheltuieli de personal peste media națională

La instalarea Guvernului Bolojan, România era sub presiune din cauza deficitului bugetar ridicat și a condițiilor impuse de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor. Au fost luate măsuri fiscale rapide, dar reformele structurale promise au avansat mult mai greu

Deși Bruxelles-ul a remarcat unele progrese în stabilizarea finanțelor publice, multe schimbări de fond au rămas în aer. Blocajele politice, disputele din coaliție și contestările în instanță au întârziat exact reformele considerate esențiale pe termen lung.

După căderea Guvernului Bolojan, o parte dintre aceste proiecte au fost practic puse pe pauză. Cabinetul Tomac ar urma astfel să reia proiecte destul de sensibile într-un climat politic deja tensionat.

Noua lege a salarizării este una dintre cele mai importante restanțe, contând atât pentru relația cu Comisia Europeană, cât și pentru controlul cheltuielilor statului, însă a stârnit deja reacții dure și proteste în sectorul bugetar.

Autorii proiectului spun că legea ar trebui să corecteze inechitățile din sistem și că nu ar presupune tăieri de venituri. Cu toate acestea, discuțiile politice și negocierile cu sindicatele sunt încă departe de a se fi încheiat.

Un alt dosar major este reforma ANAF, de unde statul speră să aducă mai mulți bani la buget fără taxe noi. România are în continuare unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA din UE, iar digitalizarea Fiscului nu a produs încă rezultatele așteptate.

Deși au fost introduse sisteme precum e-Factura, e-TVA și SAF-T, provocarea reală rămâne folosirea lor eficientă în combaterea evaziunii. Pentru noul ministru al Finanțelor, aceasta poate fi una dintre puținele zone în care se pot obține rezultate relativ rapide.

Reforma companiilor de stat rămâne, probabil, cel mai exploziv subiect politic. Deși toate guvernele au promis depolitizarea conducerilor și criterii reale de performanță, schimbările au fost mereu întârziate, iar acest dosar a contribuit direct și la prăbușirea fostului Executiv.

În paralel, reorganizarea administrației locale este iarăși pe masa noului Guvern. Prea multe unități administrative funcționează cu costuri mari și venituri proprii foarte mici, însă orice tentativă de reformă lovește în interesele politice locale.

Citește și : Tomac exclude orice dialog cu AUR pentru susținerea guvernului. Simion și ai lui rămân pe poziție: nu-l vor sprijini

În final, Cabinetul Tomac va trebui să decidă rapid dacă merge mai departe cu aceste reforme sau dacă le amână din nou. De această alegere depind nu doar banii din PNRR, ci și credibilitatea viitorului Guvern în fața partenerilor europeni și a electoratului.