Ce numiri importante vor fi în ”portofoliul” viitorului președinte. Nicușor Dan, decisiv pentru ocuparea funcțiilor de vârf din guvern, servicii și justiție

Funcția de șef al statului – care va fi ocupată, 99 la sută, de Nicușor Dan – oferă acestuia prerogative privind numirea șefilor unor instituții importante ale statului. Astfel, pe plan intern, va propune parlamentului viitorul premier și va putea impune șefii serviciilor secrete şi procurorii-şefi. Iar în politica externă, viitorul șef de stat ar putea întări rolul României ca membru UE şi NATO.

Alegerile prezidenţiale de duminică vor instala în funcţie un şef de stat cu foarte multă putere politică, notează news.ro, într-o analiză dedicată prerogativelor viitorului președinte. În primul rând, acesta va găsi liber fotoliul de prim-ministru. Nu va trebui să forţeze căderea guvernului sau să manevreze din umbră schimbare majorităţii parlamentare pentru a-şi instala un partener la Palatul Victoria, pentru că va putea să numească un prim-ministru cu viziuni politice similare.

Dacă Nicuşor Dan se va impune la scrutinul de duminică – lucru iminent, dată fiind numărătoarea voturilor -, favorit pentru şefia Guvernului este liberalul Ilie Bolojan, actualul preşedinte interimar al țării. Bolojan ar urma să fie sprijinit de o majoritate formată din PSD, PNL, USR şi UDMR, adică toate partidele pro-europene, plus grupul minorităţilor naţionale, care mereu votează cu puterea.

Ultima dată când un preşedinte a avut, încă de la începutul mandatului, o majoritate favorabilă şi un premier agreat a fost în 1996, în mandatul lui Emil Constantinescu. La acea vreme, alesul său pentru Palatul Victoria a fost Victor Ciorbea, instalat cu voturile coaliţiei CDR.

Alte articole

Presa internațională, despre victoria lui Nicușor Dan: ”Candidatul pro-UE câștigă președinția României după o răsturnare de scor uluitoare”

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE. Nicușor Dan conduce cu 54,11 % și câștigă alegerile prezidențiale, după numărarea a 98,82% din secțiile de votare. Matematicianul a câștigat matematic

După desemnarea unui prim-ministru, noul preşedinte va trebui să numească un judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Mandatul Liviei Stanciu, trimisă la CCR de Klaus Iohannis în 2016, va expira în iunie. În paralel, alţi doi judecători CCR vor fi numiţi de Senat şi de Camera Deputaţilor, aşadar de noua majoritate parlamentară formată tot în jurul preşedintelui României. Practic, viitorul şef de stat va influenţa încă din startul mandatului schimbare unei treimi din componenţa CCR. În plus, după cele trei numiri, CCR îşi va alege şi noul preşedinte, în condiţiile în care mandatul lui Marian Enache ajunge la final tot în luna iunie. Mandatele judecătorilor CCR se întind pe o durată de nouă ani. Ațadar, în iunie, România va avea un nou preşedinte, un nou prim-ministru şi un nou preşedinte al Curţii Constituţionale, se notează în aceeași analiză.

Citește și EXCLUSIV. Promisiunea lăsată de Nicuşor Dan sigilată în urna România TV: „Promit un singur lucru…”

Nicușor Dan: Voi face evaluarea întregului sistem de justiţie

Zona serviciilor secrete este, de asemenea, în aria de acţiune directă a preşedintelui. Nicușor Dan va propune un nou director civil la Serviciul Român de Informații (SRI) – funcție rămasă vacantă încă din vara lui 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. ”Pietrificarea în funcţie nu este bună”, motiva, la acea vreme, Hellvig. În realitate, demisia a venit pe fondul unui conflict cu fostul preşedinte Klaus Iohannis. În funcţie de negocierile cu partidele din coaliţia de guvernare, George Simion sau Nicuşor Dan ar putea să-şi instaleze oameni de încredere şi la SIE, în condiţiile în care actualului director, Gabriel Vlase, e contestat public. Site-ul G4Media a dezvăluit că şeful SIE a zburat la Abu Dhabi pentru a urmări Marele Premiu de Formula 1, care a avut loc pe 8 decembrie. În acele zile, CCR tocmai decisese anularea alegerilor prezidenţiale din cauza interferenţelor străine în procesul electoral. În replică, şeful comisiei parlamentare pentru controlul SIE, Mihai Weber (PSD), a declarat că deplasarea lui Gabriel Vlase a fost ”o misiune externă”. PSD îşi doreşte să impună viitorul director al SIE, la schimb pentru a vota noul director al SRI, dorit de şeful statului, susţin surse politice, pentru news.ro.

O altă ”miză” pentru viitorul șef de la Cotroceni este conducerea Serviciului de Pază și Protecție (SPP), în condiţiile în care actualul director, Lucian Pahonţu, se află în funcţie de 20 de ani. Pahonţu a fost numit de Traian Băsescu în 2005 şi păstrat de Klaus Iohannis. În noiembrie, Pahonţu a trecut în rezervă, dar a rămas la conducerea SPP, fiind printre oamenii de încredere ai fostului preşedinte Iohannis. Până acum, Nicuşor Dan nu au vehiculat nume pentru conducerea serviciilor secrete, în ciuda insistenţelor presei, se mai arată în analiză.

Și la numirea procurorui general, şefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) şi şefului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), preşedintele are un cuvânt decisiv. Procedura implică o negociere cu ministrul Justiţiei, însă un guvern favorabil preşedintelui ar muta, în fapt, decizia la Cotroceni. Mandatul procurorilor-şefi expiră în martie anul viitor, după ce au fost numiţi de Klaus Iohannis. Legal, cei trei pot fi revocaţi din funcţie înainte de finalul mandatului, după precedentul Laura Codruţa Kovesi, schimbată chiar de Iohannis în timpul erei Liviu Dragnea. Nicuşor Dan a anunţat că, în cazul în care va fi ales preşedinte, va aştepta ca procurorii-şefi să ajungă la final de mandat. ”Pot să rămână până în primăvara anului viitor, timp în care voi face evaluarea întregului sistem de justiţie, şi penală, şi civilă”, a spus el.

Pe plan extern, viitorul preşedinte va avea un vot decisiv în Consiliul European – reuniunea şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană (UE). În situaţia în care războiul din Ucraina va continua, liderii europeni vor trebui să decidă în ce măsură mai sprijină Kievul – financiar şi militar. Nicuşor Dan a promis, în campanie, că România va continua să sprijine Ucraina în mandatul său.

Viitorul președinte este privit pe plan extern ca un puternic susţinător al UE, aflat în relaţii apropiate cu Franţa, în condiţiile în care a obţinut titlul de doctor la prestigioasa Universitate Sorbona. ”Va trebui să alegem între SUA şi UE? Nu!”, îşi exprima opinia Nicuşor Dan, după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, se arată în aceeași analiză.

Citește și George Simion poartă ghinion și în Polonia. Candidatul susținut de președintele AUR a pierdut alegerile în fața pro-europeanului Rafał Trzaskowski