Ce pensie ca-n povești primește fosta șefă a instanței supreme. Ia într-o lună cât un român de rând în șapte!

Corina Corbu are 52 de ani și a fost, până la jumătatea anului, președintele instanței supreme.

S-a pensionat la cerere, ieșirea oficială din câmpul muncii fiind parafată prin decret semnat de șeful statului – ”La data de 1 august 2025, doamna Corbu Corina-Alina, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al acestei instanţe, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării”.

Pentru seniorii ”speciali” ai României, categorie formată în majoritate din magistrați, pensia este 80 la sută din media veniturilor medii din ultimii doi ani.

Citește și Cum au încercat Dani Mocanu şi fratele său, condamnaţi la 4 ani, respectiv 7 ani, să se piardă în mulţime în Napoli. De ce au ales oraşul de la poalele Vezuviului

Alte articole

Ce se întâmplă cu pensiile recalculate. Anunțul de ultimă oră de la Casa de Pensii, milioane de români așteaptă bani mai mulți

Pensiile femeilor din 2026: Calendarul lunar detaliat și ghid pas cu pas pentru a depune cererea

În cazul Corinei Corbu, ultima declarație de avere corespunde veniturilor din 2023. În acel an, a câștigat de la instanța supremă circa 780.000 de lei pe an, ceea ce înseamnă cam 65.000 de lei pe lună. A mai primit aproape 127.000 de lei pe an, drept indemnizație de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), adică undeva la 10.500 de lei pe lună.

În 2024, Corina Corbu a făcut cel puțin 65.000 lei pe lună ca șefă a instanței supreme, ceea ce înseamnă că are o pensie specială de 40.000 de lei pe lună, scrie newsweek. Asta înseamnă cam 8.000 de euro pe lună, sumă pentru care un romîn trebuie să muncească, în medie, șapte luni.

Fosta judecătoare a simțit însă nevoia să revină în câmpul muncii, astfel că, după doar trei luni de pensie, s-a reangajat. Mai exact, a devenit avocat-partener la firma de avocatură Mușat și Asociații. Firma a anunțat cooptarea în poziția de Partener Coordonator al Departamentului de Litigii a Corinei Corbu, magistrat cu 25 de ani de experiență, fost președinte al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în perioada 2019-2025, potrivit juridice.ro.

Reangajarea înseamnă, logic, bani în plus, deloc puțini dat fiind locul de muncă.

În România sunt circa 5.800 de magistrați retrași din câmpul muncii, care încasează pensii speciale de 25.000 de lei, în medie.

Guvernul a adoptat o lege de reformă a pensiilor speciale, care prevede că vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat la 65 de ani, etapizat, în următorii zece ani, și că valoarea pensiei se plafonează la 70 la sută din ultimul salariu net, față de 80 la sută din brut, cât este în prezent.

În plus, potrivit legii, vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, ceea ce se aliniază la cerințele impuse celorlalți contribuabili.

După o sesizare formulată de instanța supremă, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins legea. În aceste condiții, Executivul trebuie să refacă traseul necesar pentru adoptarea legii și trecerea ”testului” numit CCR.

Citește și Nicușor Dan atacă la CCR legea ariilor protejate: „Ridică probleme de constituționalitate”