Ce presupune implementarea taxei universale în România. Cât ar trebui să plătească românii atunci când fac retrageri de la bancomat

O propunere ce vizează introducerea unei taxe universale pe toate plățile și tranzacțiile din România a atras atenția oamenilor, reacțiile fiind negative. Momentan, ideea nu a mai fost luată în considerare, mulți români considerând-o complet nepotrivită.

Discutată la Palatul Cotroceni ca parte a unui set de măsuri pentru echilibrarea bugetului, ideea are în spate o justificare venită din mediul de afaceri, care argumentează că o astfel de taxă ar putea deveni o sursă importantă de venituri pentru stat.

Citește și: Se pregătește taxarea inversă la îmbrăcăminte și încălțăminte! Ce presupune măsura, cine va scoate bani din buzunar

Mai exact, propunerea vizează introducerea unei taxe aplicabile oricărei mișcări de bani din economie. Aceasta ar include toate formele de tranzacții financiare: de la retrageri de numerar la plăți cu cardul, transferuri bancare sau plăți mobile. Conceptul are la bază ideea unei impozitări, iar chiar și o cotă redusă ar putea genera venituri substanțiale.

Alte articole

Viktor Orban lansează un avertisment dur după ce a pierdut puterea în Ungaria și spune că noul Guvern riscă să fie „călcat în picioare” de Bruxelles: „Dacă nu luptați, vă vor jefui”

George Burcea, mesaj cu subînțeles chiar în ziua nunții Andreei Bălan. Fotografia postată de fostul soț al artistei: „Commedia dell’arte 2.2”

Taxa universală în România. Cât ar trebui să scoată oamenii din buzunar

Implementarea ar fi facilitată de extinderea plăților digitale, iar aceasta ar permite colectarea automată a taxei, fără intervenție umană, prin intermediul instituțiilor bancare și al procesatorilor de plăți, care ar acționa ca și agenți de încasare, asemănător comisioanelor bancare actuale.

Pentru a explica impactul unei astfel de taxe s-au propus mai multe scenarii. Astfel, în cazul unei taxe de 0,2%, o tranzacție de 2.000 de lei precum o retragere de la bancomat ar fi taxată cu 4 lei. Scenariile sugerează modul în care nivelul taxei s-ar putea ajusta în funcție de volumul total al tranzacțiilor din economie:

-La un volum de aproximativ 15.000 miliarde RON anual, rata ar fi de circa 0,33%
-La 25.000 miliarde RON, rata estimată scade la 0,20%
-La 40.000 miliarde RON, taxa ar putea fi de 0,125%
-La 50.000 miliarde RON, ar ajunge la doar 0,10%.

Chiar și în scenariul cu taxa de 0,2%, suma reținută este aproape insesizabilă la nivel individual (2 lei la fiecare 1.000 de lei), însă efectul cumulat este semnificativ, estimările indicând un potențial de 50 de miliarde de lei anual la bugetul de stat.

Pentru a evalua baza de impozitare, sunt relevante câteva cifre cheie:

-În 2022, sistemul ReGIS a procesat tranzacții în valoare de 16.198 miliarde lei
-În 2023, volumul total al tranzacțiilor a depășit 25.000 miliarde lei
-Plățile cu cardul au însumat 483 miliarde lei doar în 2022
-La acestea se adaugă transferurile prin sisteme automate de plăți de retail, care contribuie cu sume de ordinul trilioanelor de lei, notează News18.

Citește și: Șoferii din România ar putea plăti o nouă taxă. Câți bani trebuie să scoți din buzunar dacă vrei să intri cu mașina în București