Ce prevede Legea VOTULUI prin CORESPONDENŢĂ în forma promulgată. Cum veţi putea vota la DISTANŢĂ

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea privind votul prin corespondenţă, la o zi după ce judecătorii CCR au declarat-o constituţională. Votul prin corespondenţă se va aplica doar pentru alegerile parlamentare, iar votanţii, cetăţenii români cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, se vor putea înregistra printr-o cerere scrisă, depusă personal sau transmisă prin poştă, la ambasade şi consulate. Cum se derulează întregul proces de vot la distanţă, aflaţi mai jos.

Robert Moisa

20 nov. 2015, 06:46

Ce prevede Legea VOTULUI prin CORESPONDENŢĂ în forma promulgată. Cum veţi putea vota la DISTANŢĂ

Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost adoptat în 28 octombrie de Camera Deputaţilor cu 257 de voturi „pentru“, 30 „împotrivă“ şi 12 abţineri şi a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, joi 19 noiembrie.

1. Cum se înregistrează alegătorii

Românii din străinătate vor trebui să meargă la ambasade şi la consulate sau să trimită prin poştă la misiunile diplomatice o cerere pentru a se înregistra.

Mai exact, „alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să-şi exercite dreptul de votprin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depuse personal sau transmise prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine”, se arată în lege.

Potrivit legii, cererea va conţine următoarele elemente obligatorii:

a) numele şi prenumele, precum şi numele anterior

căsătoriei;

b) codul numeric personal;

c) toate elementele de identificare a adresei de domiciliu sau reşedinţă, după caz;

d) codul poştal al adresei de domiciliu sau reşedinţă, după caz;

e) adresa de e-mail;

f) data;

g) semnătura olografă a solicitantului.

2. Ce conţine plicul cu votul prin corespondenţă

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele:

a) un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;

b) un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu

menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;

c) certificatul de alegător ce cuprinde „numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului

d) instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute mai sus încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;

e) buletinul de vot prin corespondenţă.

Plicul exterior este autoadresat şi este prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia. Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, unde va fi trimis plicul cu votul, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.

Referitor la plicul trimis românilor pentru a vota la distanţă prin Poşta Română („transmiterea plicului se va realiza în sistem de viteză prioritar sau expres pentru care se va solicita dovada primirii”), acesta va include elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz.

De asemenea, Certificatul de alegător este un document prevăzut cu elemente de siguranţă, care atestă faptul că persoana care îl deţine este cea care şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă.

3. Sistemul de vot. Cum va fi expediat plicul cu votul

Buletinele de vot prin corespondenţă vor avea același format cu buletinele de vot utilizate în cadrul secțiilor de votare organizate în străinătate și vor avea imprimat pe prima pagină mențiunea „Buletin de vot prin corespondență”. Alegătorii vor primi plicurile cu câteva zile înaintea scrutinului.

– Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează.

– Alegătorul completează, datează şi semnează olograf certificatul de alegător.

– Alegătorul introduce plicul interior sigilat şi certificatul de alegător completat în plicul exterior, pe care îl sigilează.

– Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală. Plicul exterior sigilat conform poate fi depus de către alegător la orice operator de curierat pe cheltuiala sa.

– Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura
livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

– Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. asigură predarea plicurilor exterioare sigilate pe bază de
borderou de predare-primire, biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

– Plicurile exterioare sigilate livrate după expirarea termenului sunt anulate fără a mai fi desigilate.

4. Românii din diaspora pot opta pentru votarea la distanţă după 1 aprilie 2016

Românii pot opta pentru votul prin corespondenţă înscriindu-se în Registrul Electoral, pe baza unei cereri pe care o depun personal sau o trimit prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă, în umătoarea perioadă, prevăzută de lege:

„Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până

la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular”.

Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă nu este condiţionată de înscrierea anterioară în Registrul electoral.

5. Cum pot verifica românii dacă apar în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă

Legea prevede că, după expirarea a două zile după începerea campaniei electorale, „alegătorul

are dreptul să verifice on-line înscrierea sa în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă”.

Totodată, înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea, iar în cazul în care datele furnizate sunt

eronate sau incomplete, alegătorul nu este înscris în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

6. Cum se vor număra voturile şi cum se depun contestaţiile

În ziua votării, după ora 21.00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi desigilează plicurile interioare. În situaţia în care în plicul interior nu se găseşte niciun buletin de vot sunt consemnateîn procesul-verbal de consemnare a rezultatelor votării, iar în cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot, acestea sunt declarate nule de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.

În timpul deschiderii plicurilor exterioare şi a plicurilor interioare, precum şi în ceea ce priveşte numărarea voturilor se pot face întâmpinări de către persoanele care asistă la aceste operaţiuni, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi de către candidaţii independenţi. Întâmpinările se soluţionează pe loc, prin decizie, de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.

Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot formula contestaţii precum şi alte operaţiuni efectuate de biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.

Contestaţiile se depun la biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi se soluţionează de acesta, prin decizie definitivă, în termen de cel mult două zile de la data înregistrării.

Citeşte şi: Klaus Iohannis A PROMULGAT Legea votului prin corespondenţă

Înaintea variantei finale a legii, Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, eliminarea din proiect a posibilităţii înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă.

De asemenea membrii Comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespondenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale.

„Alegătorul îşi poate exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale. (…) Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”, se mai arată în lege.

CITEŞTE ŞI: MOTIVAREA CCR la Legea votului prin corespondenţă, declarată constituţională. Vezi DOCUMENTUL

7. Cheltuielile privind votul prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat

Guvernul asigură sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.

Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe organizează şi derulează campanii de informare a cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă.

Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc şi se tipăresc de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării se depun la biroul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News