Ce prevede ultima formă a proiectului Legii salarizării. Coeficienți unici între 1 și 8, regimuri speciale pentru apărare, justiție, diplomație și sănătate, dar și excepții care pot depăși plafonul general DOCUMENT

Guvernul pregătește o reformă amplă a salarizării bugetare, prin care aproape toate funcțiile din sectorul public vor fi încadrate într-o singură grilă de coeficienți, aplicabilă de la 1 decembrie 2026.

Ce prevede ultima formă a proiectului Legii salarizării

Sistemul, ce are rolul de a înlocui actuala Lege-cadru 153/2017, urmează totuși să fie completat cu numeroase regimuri speciale pentru apărare, justiție, diplomație și sănătate.

La baza noii formule stă un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu, calculat prin înmulțirea unui coeficient (1-8) cu o valoare de referință fixată la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și tot anul 2027.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Practic, salariile de bază brute vor fi situate între 4.100 și 32.800 de lei, însă ultima formă a proiectului prevede și situații în care acest plafon poate fi depășit legal.

Alte articole

Legea salarizării 2026. Vrei să fii diriginte? Ai în plus o pizza pe săptămână la salariu! DOCUMENT

Ce salariu ar urma să primească Nicușor Dan prin noua Lege a salarizării. Indemnizația ar urma să crească treptat până în 2031

Citește și : Salariile cresc cu 2.000 de lei după noua lege. Vești uriașe pentru această categorie de angajați

Funcțiile vor fi grupate în 12 grade salariale, de la coeficienți 1-1,19 în primul grad, până la 6,5-8 în ultimul grad, stabilite printr-o evaluare bazată pe șapte criterii, printre care experiența, complexitatea muncii, autonomia deciziei și condițiile de lucru.

Metodologia exactă de evaluare va fi aprobată prin hotărâre de Guvern în 180 de zile, în timp ce sistemul de apărare și ordine publică este scutit de la această evaluare generalizată.

În fiecare an, Guvernul va putea ajusta valoarea de referință, cu condiția ca cheltuielile de personal să nu crească mai rapid decât PIB-ul, iar din 2028 va exista și obligația reducerii ponderii salariilor bugetare în PIB cu 1,5 puncte procentuale față de 2024, până în 2031.

Persoanele care vor avea, teoretic, un salariu mai mic în noua grilă decât cel încasat în noiembrie 2026 nu vor fi afectate imediat, ci vor primi o „diferență salarială tranzitorie” care le păstrează venitul actual.

Această diferență se va topi treptat, pe măsură ce salariul crește prin mecanismele normale ale grilei, ceea ce înseamnă, de fapt, un îngheț temporar pentru cei aflați peste noul nivel.

La calculul acestei comparații nu se iau în calcul sporurile pentru fonduri europene, munca de noapte, orele suplimentare sau munca în zilele libere.

Vechimea rămâne recompensată separat, prin cinci gradații: 7,5% după trei ani, apoi câte 5% de două ori, și câte 2,5% de alte două ori, aplicate succesiv.

Regula generală plafonează sporurile și premiile la 20% din fondul de salarii de bază, față de 30% în prezent. Dar plafonul e găurit de excepții: sporul de noapte (25%), orele suplimentare, munca în weekend și sărbători, indemnizația pentru dizabilități și sporurile de izolare stau în afara acestei limite.

Orele suplimentare trebuie recuperate cu liber în 60 de zile sau plătite cu 75% mai mult, iar munca în zilele libere se plătește dublu.

Un spor de până la 40% se acordă celor implicați în proiecte europene, primarilor, președinților de consilii județene și angajaților din Finanțe, ANAF, Vamă și structurile antispălare a banilor. Premiile de performanță sunt limitate la 4% din fondul salarial, cu bonusuri individuale de 10-20%, aplicabile pentru majoritatea bugetarilor abia din 2028, condiționat de respectarea țintei de deficit.

Cât ar câștiga bugetarii, pe domenii, potrivit Profit.ro.

• Profesor universitar (vechime mare) – 16.400 lei
• Profesor debutant preuniversitar – 7.790 lei
• Medic primar – 16.400 lei
• Medic rezident anul I – 7.872 lei
• Manager spital mare – 24.600 lei
• Judecător ÎCCJ (vechime maximă) – 22.550 lei
• Judecător judecătorie – 18.040 lei
• Apărare, Coeficient funcție maxim – 22.550 lei (+ soldă grad)
• Primar general Capitală – 24.650 lei
• Primar municipiu sub 10.000 locuitori – 13.538 lei

Fiecare sector are, în plus, propriile sporuri: în învățământ, până la 15% pentru zone izolate sau predare simultană; în sănătate, până la 50% pentru condiții foarte periculoase, dar acordat pentru maximum 10% din personal; în justiție, indemnizații de conducere separate, cum ar fi 2.665 de lei pentru președintele ÎCCJ.

Demnitarii au creșteri programate până în 2031

Potrivit proiectului noii Legi a salarizării, indemnizațiile președintelui, premierului și parlamentarilor nu vor fi aplicate integral de la început, ci vor crește etapizat.

Președintele României ar începe de la coeficientul 6,47 (circa 26.528 lei), care va urca gradual la 8 până în 2031. Premierul și șefii celor două Camere ar porni de la circa 25.286 lei, miniștrii de la circa 22.802 lei, iar parlamentarii de la circa 19.896 lei.

Dacă valoarea de referință crește după 2027, indemnizațiile acestora s-ar majora prin ambele componente ale formulei simultan.

Armata, polițiile și serviciile de informații rămân cu un sistem salarial propriu, bazat pe soldă de funcție, soldă de grad și gradații de vechime, plus sporuri specifice de până la 70% pentru operațiuni speciale.

Salariile din acest domeniu nu vor fi publicate, instituțiile fiind scutite de regulile de transparență salarială valabile pentru restul bugetarilor.

Citește și : Românii lucrează cel mai puțin din Uniunea Europeană de-a lungul vieții. Media anilor petrecuți în activitate este de doar 32,7 ani, potrivit Eurostat

Diplomații beneficiază și ei de un calcul separat, cu un coeficient de țară care ține cont de costul vieții și riscurile locale, plus indemnizații pentru soț/soție, școlarizarea copiilor (până la 10.000 de euro pe an) și cheltuieli de instalare și locuință.

Cea mai vizibilă breșă în principiul 1 la 8 apare, însă, la ANRE, ASF și ANCOM. Acolo se introduce un „indice de competitivitate” între 1 și 2, care, aplicat coeficientului maxim de 7, ar putea duce salariul președinților instituțiilor la 57.400 de lei, aproape dublu față de plafonul general de 32.800 de lei.