Ce probleme cu banii îi așteaptă pe români în 2026. Experții au tras concluzii dure: „Puterea de cumpărare scade semnificativ” / „Vor exista disponibilizări în sectorul bugetar”

Anul 2026 va fi unul dificil economic pentru români, având în vedere scumpirile ce au avut loc la energia electrică și vor avea loc la carburanți și gaze naturale. Mai mult, creșterea taxelor pentru consumatori și dezechilibrele macroeconomice ce s-au acumulat în ultimii ani își vor spune cuvintele în 2026.

Anul 2026 vine cu bani mai puțini pentru români

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), transmite că inflația va rămâne ridicată în perioada următoare și că va scădea tocmai spre sfârșitul anului 2026.

Cel mai recent raport al FMI vorbește despre o creștere economică modestă a României, cuplată cu o inflație uriașă comparativ cu zona Euro, care va rezista până la finalul lui 2026, precum și despre riscuri importante pentru stabilitatea fiscală și ratingul de țară.

Raportul arată că investițiile finanțate prin PNRR pot să atenueze parțial presiunile, însă numai în cazul în care reformele structurale sunt duse până la capăt.

Alte articole

O țară din UE reduce semnificativ taxele pentru tineri și familii. Cine este scutit de impozitul pe venit la final de zi

Ceremonia Globurilor de Aur, primul mare eveniment de premii din 2026. DiCaprio, Chalamet și Emma Stone, pe listă

În plus, o analiză a brokerului global XTB estimează că, până la finalul lui 2026, un euro ar putea să valoreze 5,25 lei.

Citește și: Românii sunt instigaţi la „boicot fiscal” pe reţelele de socializare. Ce spune analistul Adrian Negrescu despre greva fiscală după ameninţarea cu „confiscare caselor”

Economistul Adrian Negrescu, expertul în energie Cosmin Păcuraru și liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu au vorbit pentru Ziare.com pentru a prezenta perspectiva lor asupra economiei românești în anul care urmează.

Liderul sindical Bogdan Hossu arată că numeroase companii au inițiat restructurări din cauza scumpirii energiei electrice și a modificării pieței interne, susținând că liberalizarea gazelor și politicile privind energia electrică au un impact semnificativ asupra inflației și pot pune presiune asupra bugetelor familiilor.

„Ideea este că deja sunt foarte multe firme care au început restructurări datorate creșterii prețului la energie electrică și faptului că, prin măsurile luate în primele două pachete de către Guvernul României, au fost afectate piețele interne. Practic, întreprinderile își redimensionează dimensiunea, să spunem așa, în funcție de capacitatea de absorbție a pieței pentru produse sau servicii.

Și piața nu prea mai poate susține o inflație de 10%, care probabil va continua și anul viitor, pentru că guvernul, cel puțin aparent, nu vrea să-și corecteze politica legată de energie, ceea ce va avea efecte negative pentru foarte multe companii private. Să ne gândim puțin la modul în care liberalizarea pieței de gaze va avea efecte directe pe anumite sectoare și, mai ales, va distruge bugetul familiilor. Nu știu cum vom putea scăpa fără o inflație de 10% și în 2026”, a transmis Bogdan Hossu.

Hossu arată că, în 2026, muncitorii vor fi afectați în ceea ce privește puterea de cumpărare.

„E greu de estimat exact, dar în termeni simpli: cu o inflație de 10% și fără creșteri salariale suficiente, puterea de cumpărare scade semnificativ. Liberalizarea gazelor aduce un impact direct asupra produselor alimentare care folosesc gaz în procesare (ex.: pâinea). Pentru pensionari, înghețarea punctului de pensie în 2025 și 2026, combinată cu inflația, va conduce la o pierdere foarte mare a puterii de cumpărare — estimările noastre arată scăderi substanțiale, ceea ce pentru mulți înseamnă dificultăți importante. Din perspectiva noastră sindicală, măsurile Guvernului arată o lipsă de preocupare reală pentru echilibrul social.”

ANRE, de vină pentru scumpirea prețului la gaze

Cosmin Păcuraru, expert în energie, susține că ANRE nu s-a implicat deloc în obligarea jucătorilor de pe piața gazelor de a tranzacționa pe Bursa Română de Mărfuri, ceea ce duce la lipsă de transparență și, implicit, la „umflarea” prețurilor.

„Singurul loc unde ar trebui să se desfășoare tranzacții de gaz este Bursa Română de Mărfuri. Problema este că pe Bursa Română de Mărfuri se tranzacționează doar 1% din consum, restul fiind contracte, în general netransparente. Ar trebui ca ANRE să urmărească aceste contracte, pentru că aceasta este una dintre principalele zone unde se face speculă și facturile ajung umflate.

În mod normal, statul ar trebui să îi oblige pe toți să facă tranzacțiile prin bursă, iar ANRE-ul să fie pus la treabă. Doar în felul acesta poți avea un control efectiv și o evidență clară a tranzacțiilor. Bursa ar trebui să fie, cu adevărat, locul unde cererea întâlnește oferta.

Având în vedere că lucrurile stau în continuare așa, se poate trage ușor concluzia că nu se dorește. Dacă ANRE și-ar face treaba, liberalizarea pieței de gaze nu ar trebui să aducă mari probleme. Însă, dacă ANRE continuă în același ritm, rechinii își vor face de cap. Este suficient să ne uităm la nivelul de pregătire în domeniu al persoanei care conduce ANRE ca să ne dăm seama despre capacitatea acestei instituții.”, afirmă Cosmin Păcuraru.

Economistul Adrian Negrescu prevede probleme mari în sectorul bugetar

Adrian Negrescu arată că guvernanții vor trebui să reducă cheltuieli de 10 miliarde de euro, o sumă incredibilă. Pentru acest lucru, vor trebui tăiate cheltuieli cu bunuri și servicii, cheltuieli de investiții și chiar reduse salariile din sectorul bugetar și făcute disponibilizări.

„Având în vedere viziunile economice ale premierului Bolojan, legea bugetului pe 2026 va pleca, cel mai probabil, de la o țintă foarte clară: o reducere de cheltuieli de 50 de miliarde de lei, adică aproximativ 10 miliarde de euro. Asta pentru că va miza pe obiectivul de a ne încadra în ținta de deficit de 6,4%. De unde vor lua autoritățile acești bani rămâne, într-adevăr, un mister pe care doar forma concretă a legii bugetului îl va elucida.

Probabil statul va tăia din cheltuielile cu bunuri și servicii, din cheltuielile de investiții și va reduce anvelopa salarială în sectorul bugetar, în așa fel încât cheltuielile să fie reduse cu minim 20 de miliarde de lei din factura totală de 50 de miliarde. Alte 30 de miliarde de lei vor veni probabil din reducerea evaziunii fiscale, din creșterea unor taxe sau din modificările fiscale pe care le vom vedea în perioada următoare. În esență, aproximativ 30 de miliarde trebuie să vină din creșterea veniturilor la buget și din combaterea evaziunii fiscale.

Citește și : Cum au evoluat tarifele carburanţilor în ultima lună. Explozie a preţurilor începând cu 1 ianuarie 2026 ca urmare a creșterii accizelor

Totuși, trebuie să fim realiști: vor exista disponibilizări în sectorul bugetar — fie prin eliminarea unor posturi neocupate, fie prin alte măsuri — poate 10–15.000 de posturi sau mai mult, și aceste disponibilizări sunt greu de evitat în contextul unei consolidări fiscale serioase. Alternativa la aceste reduceri de cheltuieli ar fi majorarea taxelor — ceea ce probabil nimeni nu își dorește, având în vedere situația economică — sau ca România să găsească soluții pentru a se împrumuta suplimentar peste cele aproape 45 de miliarde de euro pe care va trebui să le împrumute anul viitor”, a transmis Adrian Negrescu.