Ce proiecte de legi au propus foştii parlamentari în ultimele zile de mandat

Un fost deputat PSD, Ovidiu Cristian Iane, a depus după alegerile parlamentare un proiect de lege pentru îmblânzirea condiţiilor de deţinere, port şi folosinţă a armelor folosite în scop sportiv, susţinând că pretinsa creştere a incidentelor cu arme este o temă falsă şi exagerată de mass-media.

26 dec. 2016, 14:17
Ce proiecte de legi au propus foştii parlamentari în ultimele zile de mandat

„Îngrijorarea vehiculată cu privire la pretinsa „creştere” a incidentelor cu arme este o temă falsă şi exagerată pentru a se determina înăsprirea nejustificată a regimului procurării, deţinerii, portului şi folosinţei de arme şi muniţii”, a declarat iniţiatorul proiectului de lege, Ovidiu Cristian Iane, în expunerea de motive, potrivit Mediafax.

Concret, el vrea eliminarea discriminării dintre categoriile vânătorilor şi cea a sportivilor, susţinând că, spre deosebire de categoria sportivilor, comunitatea vânătorilor se bucură de dreptul complet de deţinere, port şi folosinţă a armelor cu destinaţia vânătoare şi, în anumite condiţii a celor cu destinaţie sportivă.

Un alt proiect depus în ultimele sale zile de mandat de un alt fost deputat social-democrat, Florin Cristian Tătaru, prevede majorarea salariilor personalului nedidactic din Inspectoratele Şcolare.

Şi fostul deputat PNL, Elena Uioreanu, a depus după alegeri un proiect prin care propunere reducerea valabilităţii administrative a permisului de conducere la 1 an în cazul celor care au împlinit 70 de ani. Ea susţine în expunerea de motive că statisticile arată că există numeroase acidente provocate de şoferii peste 70 de ani din cauza ”stării de sănătate precare care survine în intervalul de 10 ani de valabilitate administrativă a permisului de conducere”.

Fostul senator Ioan Iovescu a depus şi el în ultima zi de mandat un proiect pentru sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni în data de 10 mai, când la Parlament se va organiza Congresul Românilor de Pretutindeni. El mai vrea ca românii din comunităţile istorice – cum ar fi Serbia sau Republica Moldova – să îşi asume într-o declaraţie pe propria răspundere ”identitatea etnică, lingvistică şi culturală română în faţa autorităţilor române şi a celor din ţara de provenienţă” şi să dovedească că pot purta un dialog în limba română.