Ce riscă economia dacă impune plafonarea generalizată a adaosului comercial la inflație de peste 5%. Ce este efectul ”Waterbed”

”Propunerea Ministerului Agriculturii ridică o mulțime de semne de întrebare. Dacă dl. Barbu vrea să extindă un astfel de mecanism la nivelul întregii industrii alimentare, în tentativa de a reduce inflația, asistăm la o premieră mondială. Pare o inițiativă demnă de Premiul Nobel pentru Economie. În realitate, este o inepție economică’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, citat de profit.ro.

Ce riscă economia dacă impune plafonarea generalizată a adaosului comercial la inflație de peste 5%. Ce este efectul ”Waterbed”

Potrivit analizei, o asemenea reglementare riscă să alunge din țară investitorii din retail, și nu doar pe cei din sectorul alimentar.

Retailerii, pentru a-și menține marjele de profitabilitate necesare acoperirii costurilor fixe (salarii, energie, chirii), vor fi forțați să compenseze pierderile de la produsele plafonate prin scumpirea agresivă a celor neplafonate.

Alte articole

Contre în Guvern privind plafonarea adaosului comercial. Va fi sau nu prelungit?

Ministrul Agriculturii: ”Trebuie să creăm un mecanism prin care să temperăm inflația”

,,Este clasicul efect de Waterbed, pe care l-am mai văzut în economie din momentul în care a fost introdusă plafonarea adosului la produsele alimentare de bază. Inclusiv Consiliul Concurenței a reclamat acest efect economic cu consecințe semnificative în dinamica vânzărilor și a puterii de cumpărare’’, arată analiza.

Mai mult chiar, atunci când prețul reglementat nu mai acoperă costul de producție și logistică (care crește din cauza inflației), producătorii sau retailerii pot decide pur și simplu să nu mai vândă acele produse. Apare fenomenul rafturilor goale sau al raționalizării, deoarece vânzarea devine o activitate generatoare de pierderi.

Dacă va fi implementată în forma anunțată de ministrul Agriculturii, această măsură menită să protejeze populația ar putea avea un efect de bumerang pentru capitalul românesc. Aplicarea unei astfel de reglementări riscă scă scoată din piață tocmai antreprenorii români, care nu au o putere economică care să le permită să facă față efectelor negative.

”Marile rețele de retail (hipermarketurile, discounterii) au volume uriașe și pot negocia prețuri de achiziție mult mai mici de la furnizori. Ele pot supraviețui cu un adaos comercial mic (de ex. 10-15%) datorită rulajului rapid. În schimb, micile magazine românești (comerțul tradițional) au costuri operaționale per produs mult mai mari. O plafonare a adaosului la un nivel scăzut le-ar împinge direct în faliment, neputând să-și acopere cheltuielile cu utilitățile și personalul”, afirmă Negrescu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că va promova în Guvern și Parlament un proiect privind gestionarea inflației printr-un mecanism de plafonare a adaosului comercial pentru produsele agroalimentare de pe teritoriul României, atunci când inflația depășește 5%-6%.

”Noi trebuie să discutăm în momentul de față despre inflație. Inflația este una mare în România și pe produsele agroalimentare și, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflație. Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînțeles, economice și toate datele stabilite de Institutul Național de Statistică.

Și cred că în momentul de față nu trebuie să intervenim în piață, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflația ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflația sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial”, a declarat Florin Barbu, miercuri, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România.