Ce salarii au judecătorii din România în 2026? Răspunsul reprezintă un element-cheie pentru a înțelege mai bine miza disputei guvern vs. magistrați.
Cabinetul condus de Ilie Bolojan și-a propus să reformeze pensiile speciale. Prima tentativă în acest sens n-a avut succes, după ce instanța supremă a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR), invocând faptul că reforma propusă de guvern încalcă independența justiției. La 20 octombrie 2025, CCR a admis sesizarea, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Al doilea proiect cu același obiect, pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în 2 decembrie 2025, a declanșat un adevărat blocaj la CCR. Instanța supremă i-a sesizat iar pe judecătorii constituționali, care au dispus, luna trecută, două amânări ale cauzei, din lipsă de cvorum. La ultima amânare s-a decis ca sesizarea privind reforma pensiilor speciale să fie discutată în 16 ianuarie.
Legea prin care Executivul vrea să reformeze pensiile magistraților prevede ca pensia magistraților să nu poată depăși 70 la sută din ultimul venit net, față de 80 la sută din salariul brut în prezent. Asta ar însemna, conform estimărilor, că pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la circa 5.000 la 3.500 de euro pe lună.
Proiectul mai prevede ca vârsta de pensionare să crească treptat, până în 2042, la 65 de ani, iar vechimea minima necesară să fie majorată de la 25 la 35 de ani.
În 2026, conform prevederilor în vigoare, magistrații din România se pot pensiona la vârsta de 48 ani și patru luni.
Indiferent dacă va fi modificat sau nu modul de calculare a pensiei unui magistrat, cuantumul acesteia va depinde, în continuare, de venitul net încasat. Adică de salariu.
Vechimea este, de asemenea, un factor-cheie, deoarece anii mai numeroși de experiență înseamnă salarii mai mari și pentru magistrați.
Potrivit CSM, din totatul celor 5.068 de specialiști în funcţie, 45 la sută activează la judecătorii. Leafa unui judecător este 6.990 de lei/net pe lună pentru unul stagiar, 10.486 lei/net pentru unul de judecătorie în primii ani de carieră şi poate ajunge, după 20 de ani vechime, la 16.157 lei/net.
La instanţele şi parchetele superioare, vorbim de salarii pe măsură. Un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel are un venit net de 16.309 lei şi poate ajunge, după 20 de ani, la maximum 20.345 lei/net. La nivelul curţilor de apel sunt activi 930 de judecători, ceea ce înseamnă circa 18 la sută din totalul judecătorilor în funcţie.
Pe de altă parte, și magistrații încasează sporuri, care înseamnă bani în plus.
Potrivit Legii 153/2017, principalele sporuri pentru angajații din Justiție sunt următoarele:
Guvernul a micșorat sporul pentru condiții vătămătoare la 300 de lei brut (circa 172 de lei net) pentru toți bugetarii. Până atunci, acest spor era de 15 la sută din salariul de bază, notează cancan.