Ce SALARII şi SPORURI pregătesc tehnocraţii pentru români. Cine vor fi cei mai bine plătiţi bugetari

Proiectul de lege a salarizării, obţinut de România TV, îi vizează pe cei 1.169.156 de bugetari, cât există în România la ora actuală. Pe domenii de activitate, bugetarii sunt împărţiţi astfel: administratie centrală, 96.749 de angajaţi, admnistrația locală, 120.562 de angajaţi, apărare și ordine publică, 230.000, justiție, 16.681, educație, 403.435 de angajaţi, sănătate și asistență socială, 301.729.

Potrivit documentului obţinut de România TV, cei mai bine plătiţi bugetari sunt preşedinţii de Consilii Judeţene. Astfel, Preşedintele de Consiliu Judeţean (pentru un judeţ de peste 400.000 de locuitori) ar putea primi 17.600 de lei, iar un vicepreşedintel de CJ, 14.095 lei. Un preşedinte de CJ (pentru un judeţ cu până la 400.000 de locuitori) ar putea câştiga un salariu de 16.663 de lei, iar un vicepreşedintel de CJ, ar putea primi o leafă de 13.493 de lei.

Salariul prefectului este stabilit la 16.339 lei, iar cel al subprefectului, la 14.945 lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un primar de sector şi localități de peste 400.000 locuitori ar putea câştiga un salariu de 14.095 de lei. Un primar de localitate între 200.001 și 400.000 de locuitori ar putea primi o leafă de 12.402 de lei, un primar de localitate între 100.001 și 200.000 locuitori, 11.400 de lei, iar un primar de localitate cu până la 1500 de locuitori, 7.479 lei.

Alte articole

Florin Manole, la preluarea ministerului: Legea salarizării unitare trebuie adoptată în 2027. Ce spune de pensii şi majorarea salariului minim

Bolojan, atac dur la social-democrați: ”Să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august sau când propun acum să votăm”

Salarii bugetari cu funcţii de conducere

Potrivit proiectului de lege, managerului unui spital cu peste 400 de paturi, ar putea câştiga un salariu de 11.084 de lei, iar un rector universitar, 10.478 de lei.

Directorul general al unei administrații publice centrale ar putea câştiga un salariu de 10.478 lei, iar directoul unei unități de învățământ, 7.272 de lei.

Pentru un şef serviciu unități administrativ-teritoriale s-a stabilit un salariu de 6.318 lei, iar pentru un inspector şcolar, 6.874 lei.

Un asistent medical-șef pe unitate ar putea câştiga 5.171 de lei, iar şeful unei formații de muncitori, 1.947 de lei.

Salarii diverse categorii de bugetari

Un medic primar de urgențe şi un profesor universitar ar putea câştiga un salariu de 8.803 de lei, un medic specialist de urgență, 7.018 lei, iar un asistent medical principal de urgență, 3.464 de lei.

Un inspector de specialitate ar putea primi 2.515 lei, un învățător cu ultimul grad, 3.267 lei, un educator cu ultimul grad, 3.267 lei, iar un referent superior, 4.006 de lei.

Ce sporuri vor primi bugetarii

Potrivit proiectului de lege a salarizării obţinut de România TV, personalul care-şi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22.00 şi 6.00, vor beneficia de un spor de 25%.

Pentru activitatea desfăşurată de persoanele cu handicap vizual grav şi accentuat s-ar putea acorda un spor de 15% din salariul de bază.

Personalul care are titlul ştiinţific de doctor ar putea beneficia de majorarea salariului de bază sau a indemnizaţiei cu 15%.

Pentru persoanele care exercită activitatea de control-financiar preventiv pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de bază deţinut s-ar putea majora cu 10%.

Suma sporurilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază.

Legea salarizării va intra în Guvern săptămâna viitoare şi va fi supusă dezbaterii publice

Legea salarizării bugetare va fi supusă spre aprobare Guvernului săptămâna viitoare şi va fi supusă dezbaterii publice, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a explicat că au apărut mereu modificări suplimentare asupra bugetului de stat şi a dat de înţeles că eliminarea plafonului indemnizaţiei pentru mame, decisă de Parlament, poate constitui un exemplu, ceea ce a dus la nevoia „unor calibrări” a draftului legii.

Referitor la vechiul proiect al Legii salarizării, elaborat de Guvernul Ponta, purtătorul de cuvânt al Executivului a spus că acesta ieşea mult din cadrul financiar-bugetar pe care actualul Guvern şi-l putea permite şi a trebuit revizuit semnificativ.

„Vom elimina anumite dezechilibre prin legea salarizării pe care o propunem, în limitele bugetului pe care îl avem. Nu are niciun rost să venim cu promisiuni cum s-a făcut în 2010, să venim cu promisiuni pe 7-8 ani, cu o creştere a masei salariale pe care ştim că nu o putem susţine şi care ne pune în pericol credibilitatea – inclusiv economică. Deci ceea ce facem acum şi sper eu ca săptămâna viitoare să fim în măsură să punem în dezbatere publică un prim proiect pentru legea salarizarii unitare, vedem acum marjele de creştere a bugetului salarizării pe care le avem pentru următorii 4 ani şi cu acele marje obiectivul este să ducem salariile mai mici şi dezechilibrele salariilor mai mici, să le ducem în sus. Salariile care deja sunt mari în unele ministere nu le vom putea creşte. Nu vom putea creşte toate salariile, dar vom elimina cel puţin dezechilibrele în interiorul aceloraşi instituţii„, a declarat premierul Dacian Cioloş.

CITEŞTE ŞI: Noua lege a salarizării va abroga Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice