Ce șanse are moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Bolojan. Unii parlamentarii anunță că nu o vor vota, deși au semnat-o. Cum arată calculele 

Parlamentarii Partidului UNIT anunță că, deși au semnat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, nu o vor vota marți. Într-o postare publicată pe Facebook de deputatul Andrei Csillag, acesta acuză faptul că moțiunea de cenzură nu oferă soluții și acuză PSD pentru adâncirea crizei economice.

„Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții! Pe 20 aprilie, Partidul Social Democrat principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale, a decis să adâncească criza economică, suprapunându-i una politică, iar pe 28 aprilie, cu complicitatea bizară a colegilor noștri de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR , au concretizat haosul printr-o mișcare politică lipsită de substanță: o moțiune de cenzură care nu propune schimbarea direcției, ci doar înlocuirea unui om. Am purtat discuții cu inițiatorii. Am căutat să înțelegem soluția propusă. Nu există. Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume”, spune Andrei Csillag.

Citește și: Politologul Cristian Preda: „E mult mai probabil ca Guvernul Bolojan să pice decât să reziste”

Parlamentarul PU mai spune că a avut discuții cu premierul Bolojan.

Alte articole

Politologul Cristian Preda: „E mult mai probabil ca Guvernul Bolojan să pice decât să reziste”

Scenarii în cazul în caz moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Bolojan trece. Planurile PSD

„Am avut, de asemenea, discuții directe cu premierul. Ni s-a confirmat că nu există intenția de a modifica politicile actuale. În aceste condiții, devine evident că miza reală este eliminarea unui personaj devenit incomod, un om care a început să „aprindă lumina” în zone în care interesele vechi preferă întunericul”.

Sunt deja șase voturi în minus pentru moțiunea de cenzură a PSD și AUR, care are nevoie de 233 de voturi pentru a trece.

Moțiunea de cenzură a fost semnată de 254 de parlamentari, însă aceste semnături sunt doar pentru inițierea acestui demers, drept urmare PSD și AUR nu au siguranța că toți cei care au semnat inițierea moțiunii o vor și vota. Zece parlamentari POT și-au pus semnătura pe moțiune, dar, după depunerea ei, partidul a anunțat că acest lucru nu înseamnă și că aceste semnături se vor transforma în voturi.

Citește și: Scenarii în cazul în caz moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Bolojan trece. Planurile PSD

Calculele arată că dacă toți parlamentarii PSD, AUR și PACE vor vota asta însemna 231 de voturi ”pentru” și ar mai avea nevoie de ”trădari”.

Îrezultatul acestei moțiuni de cenzură nu stă doar soarta lui Ilie Bolojan. Voci din rândul social-democraților spun că dacă moțiunea nu trece, liderul PSD Sorin Grindeanu va fi nevoit să-și dea demisia.

Dominic Fritz, înainte moțiunii de cenzură: Parlamentarii pot alege ordinul șefului de partid sau responsabilitatea

„Susținerea voastră schimbă ecuația politică în aceste zile. Mesajul nostru: indiferent ce se întâmplă la moțiune mâine, miniștrii USR își vor face datoria și poimâine. Vom continua să scoatem la suprafață porcăriile care au afundat țara noastră în ultimii 36 de ani și să livrăm pentru români”, transmite pe Facebook liderul USR, Dominic Fritz.

Fritz a făcut apel la responsabilitatea parlamentarilor, înaintea moțiunii de cenzură de marți, susținând că aceștia trebuie să aleagă respectarea deciziilor de partid sau votul în interesul cetățenilor.

„Mâine e ziua în care fiecare parlamentar poate decide: alege ordinul șefului de partid și va vota moțiunea, deși ca efect aproape imediat românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare? Sau va alege responsabilitatea, calea unei Românii moderne și prospere, cu un vot pentru ca Guvernul Bolojan să po

Guvernele postdecembriste demise prin moţiuni de cenzură. Sorin Grindeanu, răsturnat de propriul partid

Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu care a „domnit” fără întrerupere 1484 de zile. I-au urmat Adrian Năstase – 1464 de zile şi Călin Popescu Tăriceanu – 1454 de zile obţinute din două cabinete – Guvernul Tăriceanu I şi Guvernul Tăriceanu II. Niciunul dintre cele trei guverne nu a căzut „victima” unei moţiuni de cenzură.

Primul Guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Guvernul Boc la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Moţiunea „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare, potrivit news.ro.

În cei 17 ani de atunci, alte cinci guverne şi-au încheiat mandatul prin moţiune de cenzură, unul – Grindeanu – demis chiar de propriul partid.

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi, într-un moment de maximă tensiune politică. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern.

Sorin Grindeanu, răsturnat de propriul partid
Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moţiunea de cenzură a fost un caz neobişnuit, fiind iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceeaşi zonă politică ce susţinuse guvernul la început. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă, iar după demitere Grindeanu a părăsit executivul, episodul rămânând unul dintre cele mai spectaculoase conflicte interne ale PSD.

Viorica Dăncilă: pierdere la limită
Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban, dărâmat după asumare
Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii.

Florin Cîţu, record de voturi pentru schimbare
Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.