Ce se întâmplă cu românii care trimit mai mult de 1000 de euro din străinătate

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, joi, referitor la proiectul de lege depus la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi care prevede că orice sumă de bani mai mare de 1.000 de lei trimisă în România va trebui justificată prin documente, că iniţiativa îi aduce aminte de „spiritul miliţienesc” ce domnea în România, iar ALDE este împotriva acestui proiect.

“Nu văd justificarea. Sunt români care fac eforturi foarte mari. Milioane de români care au plecat în străinătate să lucreze, care îşi câştigă viaţa şi îşi obţin veniturile, care au dreptul să şi le gestioneze cum doresc, să le trimită în ţară la familii, să le depună la bănci, să îi investească. Nu ştiu de unde această atitudine care mie mi se pare vecină cu spiritul miliţienesc care domnea odată în România, nu ştiu dacă nu este tot un fel de reverberaţie a modului de gândire pe care unii din cei care funcţionează astăzi în sistem îl au şi iată că regăsim antenele trimise şi în tot felul de zone la care nu ne aşteptam. Pe scurt, suntem împotrivă, ca să fie clar”, a spus Tăriceanu.

Preşedintele Comisiei economice din Senat, liberalul Florin Cîţu, a afirmat săptămâna trecută că la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) există un proiect de lege care prevede că orice sumă de bani mai mare de 1.000 de lei trimisă în România va trebui justificată prin documente.

Proiectul de lege de pe site-ul ONPCSB prevede, la art. 7 (5), că: „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro”.

Alte articole

ANAF a introdus Declarația Unică 2026 precompletată. Ce trebuie să știe românii care au PFA sau încasează dividende, au venituri din crypto și din chirii 

Ministrul Finanţelor anunţă înăsprirea controalelor ANAF: „Zero toleranţă pentru evaziune fiscală şi marii datornici”

Totodată, art. 7 alin (7) spune că persoanele fizice au la dispoziţie maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care au efectuat tranzacţia să raporteze informaţii la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Astfel, proiectul spune că entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro. De asemenea, instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform prezentei legi vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a caror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, iar pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.

Proiectul de lege prevede şi răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală, în caz de nerespectare a prevederilor, iar pentru persoanele fizice se sancţioneză cu avertisment sau cu amendă cuprinsă între 25.000 şi 150.000 lei.