Ce se întâmplă cu moștenirea de la părinți în cazul cuplurilor căsătorite. Se împarte sau nu cu soțul sau soția? Ce prevede legea

Moștenirea reprezintă totalitatea bunurilor materiale pe care le primim din partea rudelor prin testament sau lege. Acestea pot fi case, terenuri, bijuterii, obiecte de artă sau alte bunuri de valoare.

Bunurile moștenite de la bunici, părinți sau alte rude sunt bunuri proprii, nu comune cu soțul sau soția, ceea ce înseamnă că nu se împart cu acesta în caz de partaj sau alte situații legale.

Citește și: E oficial! Se dau câte 5.000 de lei pentru românii implicați în acest domeniu

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate astea, lucrurile se chimbă în cazul în care persoana care a moștenit anumite bunuri din partea familiei sale, moare. Astfel, soțul sau soția supraviețuitoare are drept de moștenire asupra bunurilor pe care defunctul le-a moștenit în timpul vieții.

Alte articole

Horoscop 4 iunie 2026. Zi cu leneveală „pisicoasă” şi bucurii rafinate la apus

Atac rusesc masiv în Ucraina, bilanţul deceselor a ajuns la 17. Moscova a folosit cel mai mare număr de rachete Zircon

Moștenirea bunurilor de către soțul supraviețuitor se întâmplă numai în cazul în care cuplul a fost căsătorit la starea civilă. În cazurile de concubinaj, persoana supraviețuitoare nu primește nimic de a partenerul defunct.

Moștenirea este modul în care bunurile și datoriile unei persoane care a murit ajung la cei desemnați de lege sau de defunct.

Moștenitorii sunt, în primul rând, copiii și soțul supraviețuitori ai persoanei decedate. Dacă aceștia nu există, moștenesc părinții, frații și surorile, ori copiii acestora. În lipsa acestora, moștenesc bunicii și strănunicii. În cazul în care nici aceștia nu există, moștenesc mătușile, unchii și verii primari, până la un anumit grad de rudenie.

De asemenea, copilul conceput, dar nenăscut la momentul decesului părintelui, moștenește alături de ceilalți moștenirori, potrivit legilor din România.

Citește și: Patronii din HORECA anunță un lanț de falimente ale unor afaceri românești. Antreprenorii cer scăderea impozitelor pe salarii