Ce se întâmplă cu noi când termometrul trece de 35 de grade Celsius şi de ce canicula ne îmbătrâneşte prematur

Devenim nervoși când termometrul trece de 35°C, este concluzia unui studiu pe un miliard de postări făcute când canicula era în toi. Dacă te simți mai iritat pe canicula care s-a prelungit şi în luna septembrie, nu ești singur. Cercetări recente arată că încălzirea globală ar putea fi responsabilă pentru dispoziția ta proastă. Folosind date de pe rețelele sociale, cercetători de la MIT și din alte instituții au urmărit emoțiile exprimate online și le-au corelat cu zilele de căldură extremă, scrie Euronews.

Au analizat 1,2 miliarde de postări de pe X (fostul Twitter) și Weibo din 157 de țări, timp de un an. Fiecărei postări i s-a atribuit un scor al sentimentului, de la 0,0 (foarte negativ) la 1,0 (foarte pozitiv).

Vremea a bulversat anotimpurile. Fenomenul care schimbă tiparele meteorologice în septembrie. Un TALVEG atmosferic condimentează toamna

Rezultatul: când temperaturile trec de 35°C, starea colectivă se deteriorează – mai accentuat în țările cu venituri mici (cu 25% mai multe mesaje negative), dar vizibil și în țările bogate (cu 8% mai multe mesaje negative).

Alte articole

Dom de căldură peste România. Revine canicula în toată țara. Județele vizate de avertizare cod galben

Revine canicula în România. ANM a emis cod galben pentru sudul țării, inclusiv pentru București

„Rețelele sociale ne oferă o fereastră fără precedent către emoțiile umane, dincolo de culturi și continente”, a spus Jianghao Wang, coautor al studiului și cercetător la Academia Chineză de Științe.

Efectul negativ al căldurii asupra dispoziției este de trei ori mai puternic în țările sărace față de cele bogate, subliniind importanța adaptării la schimbările climatice.

Nu este primul studiu care face legătura între temperaturile ridicate și stările negative. În anii ’80, cercetările arătau că șoferii claxonau mai mult la temperaturi înalte, mai ales dacă nu aveau aer condiționat.

Un alt studiu a demonstrat că până și jurnaliștii folosesc un limbaj mai negativ atunci când este foarte cald – cum s-a întâmplat în presa de la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008.

Consecințele pot fi însă mai grave decât simpla iritabilitate. Numeroase cercetări din ultimele cinci decenii au evidențiat legătura dintre criminalitatea violentă și temperaturile ridicate.

Un studiu din 2019 arăta că peste 30% dintre cele 137 de crime comise în Grecia Centrală și de Nord între 1995–2004 au avut loc în zile cu medii de peste 25°C. Un alt studiu din anii ’80 a corelat revoltele și răscoalele din perioada 1791–1880 cu lunile de vară, indiferent de emisferă.

De asemenea, există un risc mai mare de suicid în zilele foarte calde, potrivit unui studiu din 2018. Explicațiile variază: unii cercetători cred că vremea fierbinte modifică nivelurile de serotonină (substanță chimică a creierului care influențează fericirea și anxietatea), alții o pun pe seama creșterii testosteronului, care ne-ar face mai agresivi.

Important de reținut: majoritatea studiilor arată o corelație, nu neapărat o cauzalitate directă între căldură și dispoziție. Pot exista și alți factori.

Folosind modele climatice pe termen lung, cercetătorii au estimat că, până la sfârșitul secolului, temperaturile în creștere ar putea duce la o scădere de 2,3% a sentimentului global, chiar și presupunând o adaptare treptată.

„Este clar acum, cu studiul nostru și altele anterioare, că vremea influențează dispoziția la nivel global”, a spus Nick Obradovich, coautor și cercetător la MIT.

Totuși, studiul subliniază și limitele: utilizatorii de social media nu reflectă întreaga populație, iar grupele cele mai vulnerabile (copii mici și vârstnici) sunt slab reprezentate. Asta înseamnă că impactul emoțional real ar putea fi chiar mai mare.

Dacă infrastructura ne poate proteja de efectele fizice ale căldurii, înțelegerea și gestionarea impactului emoțional devine la fel de necesară în fața crizei climatice.

Canicula accelerează îmbătrânirea indiferent de vârstă, arată un studiu

Şi stresul nu este singura problemă cauzată de căldura execsivă. O echipă de cercetători din Taiwan a demonstrat, printr-un studiu, că expunerea repetată la valuri de căldură are efecte negative constante asupra organismului uman, accelerând procesul de îmbătrânire indiferent de vârstă. Rezultatele au fost publicate luni în revista Nature Climate Change.

Analiza s-a bazat pe monitorizarea stării de sănătate a peste 20.000 de persoane timp de aproximativ 15 ani. Participanții au fost supuși la o serie de teste – inclusiv analize privind funcția hepatică, tensiunea arterială și capacitatea respiratorie – pentru a compara diferența dintre vârsta biologică și vârsta cronologică.

Concluzia cercetătorilor: cu cât oamenii sunt mai expuși la episoade de temperaturi extreme, cu atât vârsta lor biologică depășește mai mult vârsta reală.

Pentru un sfert dintre participanți, cei mai afectați de valurile de căldură, ritmul de îmbătrânire a crescut cu aproximativ 3% pe an.

Impactul este mai puternic în rândul muncitorilor manuali, al persoanelor din mediul rural și al celor care locuiesc în zone unde accesul la aer condiționat este redus.

Cantitatea uimitoare de plastic pe care oamenii o respiră în fiecare zi. Datele unui nou studiu

Totuși, oamenii de știință atrag atenția asupra unor limite ale cercetării. Nu există un consens științific asupra tuturor indicatorilor folosiți pentru evaluarea vârstei biologice, iar estimarea gradului de expunere la temperaturi ridicate are un caracter aproximativ. În plus, fiind realizat doar în Taiwan, studiul nu poate fi generalizat direct pentru populații aflate în alte regiuni climatice.

Concluziile cercetătorilor taiwanezi sunt sprijinite și de alte studii recente. În februarie 2025, Science Advances a publicat o analiză realizată în Statele Unite ale Americii, care a arătat că temperaturile ridicate pot influența procesele de îmbătrânire, deși cercetarea americană a fost mai restrânsă ca număr de participa.