Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit, miercuri, la Palatul Victoria, pentru a discuta despre  salariul minim garantat în plată pentru anul 2023. Deocamdată, Guvernul, sindicatele şi patronatele nu au reuşit să ajungă la un acord în ceea ce priveşte majorarea salariului minim brut pe economie de la 1 ianuarie 2023, o nouă întâlnire în acest sens urmând a avea loc la începutul săptămânii viitoare.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ofertă de neratat la Lidl: produsul adorat de toţi românii ...

Sebastian Burduja, trei soluții pentru Capitală: “Bucureștiul ...

Cum va creşte salariul minim din 2023. Scenariile discutate de premier cu sindicatele şi patronatele la Guvern

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că îşi doreşte ca de la 1 ianuarie să intre în vigoare noua variantă a salariului minim, cel mai probabil de 3.000 de lei, din care 200 de lei să fie scutiţi de impozit.

„Cred foarte mult în dialogul cu partenerii sociali, patronate şi sindicate (…), şi mâine, în Consiliul naţional tripartit, avem ca unic subiect salariul minim brut garantat în plată. Sperăm mâine să avem şi o decizie pentru a putea trece la etapa următoare şi anume testul IMM şi transparenţa decizională. (…) De la jumătatea anului 2022 am pus la dispoziţia mediului de afaceri o sumă de 200 de lei pe care să o poată asigura ca şi salariu angajaţilor săi, o sumă de 200 de lei unde statul nu percepe nicio taxă. Până acum a fost la decizia angajatorului, acum ne dorim să o introducem în cei 3.000 de lei şi să continuăm această practică şi anume să nu-i taxăm”, a declarat Marius Budăi.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a precizat, întrebat dacă în salariul minim de 3.000 de lei se vor menţine 200 de lei scutiţi de impozit, că: „În varianta în care ne oprim la 3.000 de lei, cei 200 de lei vor fi incluşi. Probabil va exista varianta ca angajatorul, voluntar, să asigure 200 de lei, peste 3.000 lei”.

Citeşte şi: Social-democraţii şi liberalii, din nou în impas pe tema creşterii pensiilor. Ciolacu: „Nu vom accepta 15% la toată lumea”/PNL: „Avem două variante, ambele cu 15%”

CNIPMMR propune ca salariul minim pe economie să fie 3.000 lei, cu îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, a declarat că patronatele pe care le reprezintă sunt de acord cu creşterea în 2023 a salariului minim pe economie la 3.000 lei, dar propune îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, astfel încât câştigul salarial net să fie de 1.963 lei.

„În ceea ce priveşte propunerea confederaţiei pe care eu o reprezint, a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, a fost aceea ca în 2023 salariul minim să fie de 3.000 lei, cu îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, aşa încât efectiv în mână oamenii să câştige mai mult. E vorba de un câştig net de 1.963 lei, faţă de 1.800 lei cât ar fi în propunerea publică pe care am văzut-o, însă neasumată în acest moment de Guvern, aceea ca salariul minim să fie de 3.000 lei, cu 200 de lei scutiţi de taxe şi impozite. Aceasta a fost propunerea noastră”, a explicat Jianu.

Citeşte şi: Pensionări pe bandă rulantă la MApN. Statul român plătește mai mulți bani pentru pensiile militarilor. Cum arată cifrele oficiale

Ce propuneri a făcut Confederaţia Patronală Concordia

O altă propunere venită din partea patronatelor este ca salariul minim să crească la 3000 de lei, suma din care statul să scutească de taxe 450 de lei, pentru toți angajații, nu doar pentru cei plătiţi cu salariul minim pe economie.

„Înţelegem necesitatea ca ea să se întâmple. Ceea ce noi am cerut este ca pentru această sumă pentru care creşte salariul minim, de 450 lei, deductibilitatea să se aplice întregii mase salariale, deci nu doar angajaţilor care au salariul minim pe economie, pentru că se creează nişte praguri la trecerea de la salariul minim la alte salarii şi acolo avem nişte probleme”, a spus Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, citat de Agerpres.

El a mai spus că un alt lucru pe care îl are în vedere este „presiunea imensă” la care sunt supuse companiile în clipa de faţă, în special din cauza costurilor cu energia.

Sindicatele cer creşterea salariului minim brut la 3.000 lei şi ca angajatorii să preia 10% din taxele pe care angajații le plătesc la stat

Blocul Naţional Sindical a propus, miercuri, în discuţiile avute la Guvern în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, creşterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale, prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până în 5.500 lei, a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.

„Propunerile pe care le-am avansat astăzi Guvernului sună după cum urmează: în primul rând creşterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale, prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până în 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei salariale în zona salariului minim, pentru că asta s-ar produce dacă nu se fac aceste ajustări de deduceri personale”, a declarat Dumitru Costin.

În acest moment, a adăugat el, avem 32% din salariaţii din România cu contracte de muncă cu timp complet care au venituri sub 3.000 lei şi 70% din salariaţi cu contracte de muncă cu timp complet au câştiguri salariale brute până în 5.500 lei.

„Deci, măsura noastră ar veni cu o soluţie pentru cei care sunt plătiţi cu salariul minim, dar ar însemna venituri nete mai mari pentru 70% din total salariaţi din România, în marea lor majoritate în mediul economic privat”, a explicat acesta.

La rândul său, Silviu Geană, reprezentantul Confederaţiei sindicale Meridian, a afirmat că propunerea înaintată părţii guvernamentale este aceea de mărire a salariului minim brut garantat în plată la o valoare de cel puţin 3.200 de lei, ceea va conduce la un salariu minim net de 1.926 de lei, cu 402 lei mai mare faţă de ce este în plată astăzi.

„Pe lângă această solicitare de majorare a salariului minim brut, astăzi am adus în discuţie şi necesitatea instituirii unui mecanism legislativ pentru o indexare automată raportat la inflaţie a salariului, dar şi a celorlalte venituri, a pensiilor şi a altor prestaţii sociale şi pentru menţinerea puterii de cumpărare, funcţie care ar putea fi reglementată prin introducerea contractului colectiv de muncă la nivel naţional „, a declarat Geană.