Ce se va întâmpla cu banii pe care românii îi țin la saltea. Avertismentul experților

Ce se întâmplă cu banii păstrați cash, la saltea cum se spune? Experții spun că această metodă de economisire, subliniind că există multe alte variante prin care economiile pot fi ”păzite”, măcar în parte, de inflație.

Experții susțin că economiile neinvestite, într-un mediu inflaționist, se devalorizează constant. Puterea de cumpărare a banilor scade, iar amânarea deciziilor financiare înseamnă, în termeni reali, pierdere de capital, susțin specialiștii în finanțe.

Ce se va întâmpla cu banii pe care românii îi țin la saltea

Potrivit unei analize XTB, într-un climat economic dominat de inflație, cea mai riscantă decizie financiară a momentului nu este investiţia, ci pasivitatea. Asta înseamnă că banii păstrați cash, în conturi sau la saltea, îți pierd din valoare de la o lună la alta.

”Piaţa imobiliară nu trebuie privită prin prisma fricii, ci a oportunităţii matematice. În ianuarie 2026, ne aflăm într-un punct unic: avem salarii aproape duble faţă de 2019, dar acces la dobânzi mai mici decât atunci. A ţine banii la saltea într-un context de inflaţie ridicată este cea mai sigură metodă de a pierde capital. Banii trebuie să circule. Investiţia într-o refinanţare care îţi reduce rata şi îţi eliberează lichiditate lunară este cea mai sănătoasă formă de igienă financiară. Practic, te foloseşti de contextul bancar pentru a-ţi proteja munca”, spune analistul Claudiu Trandafir, CEO Ofertebancare.ro.

Alte articole

Se schimbă banii din România. Ce urmează să se schimbe la bancnotele din țară în următorii ani

Trei zodii care se îmbogățesc în februarie 2026. Nativii au parte de un salt important al veniturilor

Conform unei analize comparative pentru perioada 2019-2026, salariul mediu net aproape s-a dublat faţă de 2019, în timp ce dobânzile fixe disponibile în prezent sunt sub nivelurile considerate „bune” în urmă cu şapte ani. Chiar dacă preţurile pe metru pătrat au crescut, efortul lunar pentru plata unei rate raportat la venit este mai mic în prezent, iar accesul la creditare este mai eficient din punct de vedere matematic.

În aceeali perioadă, potrivit datelor statistice, salariul mediu net a crescut cu peste 80 la sută (de la circa 3.100 lei în ianuarie 2019 la peste 5.700 lei în prezent), iar pe partea de dobânzi, în ianuarie 2019, o dobândă fixă bună era de 5,7-6 la sută, În prezent, băncile se întrec în oferte de refinanţare cu dobânzi fixe ce pornesc de la 4,59 la sută.

Și anul acesta, la fel ca în 2025, inflația, ce traduce în primul rând prin creșteri de prețuri, rămâne o problemă financiară esențială pentru români. Mulți dintre ei nu mai sunt atenți doar la simpla economisire, ci și la viitorul financiar pe termen lung. Iar asta deoarce banii ținuți la saltea își pierd din valoare de la o lună la alta, iar teama de inflația în creștere face ca orice plan să impună o soluție care să țină pasul cu scumpirile, explică analistul XTB Radu Puiu.

Potrivit expertului de la XTB, întrebarea corectă în acest context nu este doar cum obții un randament, ci cum îți protejezi puterea de cumpărare. Randamentul real, cel care rămâne după inflație, face diferența dintre un obiectiv financiar atins și unul amânat. Astfel, un portofoliu construit pentru 2026 nu promite imunitate la fluctuații. Aurul poate adăuga stabilizare, obligațiunile pot echilibra, iar acțiunile pot susține creșterea pe termen lung. Așa stând lucrurile, succesul pe termen lung este dat de diversificare și consecvență, nu de căutarea unei soluții perfecte, consideră Radu Puiu.

Citește și 7.000 de români scapă de datoriile la stat. De ce li se şterg automat

Pentru mulți români, depozitul bancar rămâne reflexul de siguranță, metoda sigură de păstrare a banilor și a de obține și un mic profit de pe urma lor. Când însă dobânda nu ține pasul cu scumpirile, economiile își pierd din valoare în timp.

Potrivit lui Puiu, investițiile la bursă nu sunt un înlocuitor direct pentru depozite, ci un instrument complementar, cu un orizont mai lung, construit tocmai pentru a depăși inflația. De aceea, investițiile merită privite ca un instrument de siguranță financiară, nu ca o promisiune de îmbogățire rapidă.

Un portofoliu orientat spre protecția la inflație nu se bazează pe o singură direcție. Acesta are o structură echilibrată, prin diversificare între clase de active care reacționează diferit la dobânzi, creștere economică și volatilitate. Ideea este să nu depinzi de un singur scenariu, iar dacă o componentă este afectată de context, alta poate compensa.

Expertul de la XTB mai spune că metalele prețioase sunt, în mod tradițional, o componentă defensivă în fața inflației. Aurul este folosit frecvent ca element de protecție în perioade cu incertitudine sau schimbări de regim al dobânzilor. Dacă vorbim despre un portofoliu echilibrat, aurul este o piesă de stabilizare.

Pe de altă parte, obligațiunile sunt relevante pentru investitorii care caută stabilitate. În locul unui singur emitent, mulți investitori aleg expuneri diversificate prin instrumente care acoperă coșuri de obligațiuni. Pot fi obligațiuni guvernamentale sau corporate, cu scadențe mai scurte sau mai lungi, iar fiecare categorie reacționează diferit la schimbările de dobândă.

În 2026, maturitatea obligațiunilor este importantă. Cele pe termen lung sunt, de regulă, mai sensibile la variațiile de dobândă decât cele pe termen scurt. De aceea, combinația dintre scadențe poate fi ajustată în funcție de scenariul macroeconomic, astfel încât portofoliul să rămână echilibrat.

Cât despre acțiuni, acestea rămân componenta care susține creșterea pe termen lung, însă selecția și disciplina contează. În perioade cu presiuni pe costuri și inflație, atenția se îndreaptă către companii cu marje solide și capacitate de a transfera o parte din costuri în preț.

În investiții, nu doar instrumentele contează, ci și comportamentul. Mulți investitori pierd nu pentru că aleg „greșit”, ci pentru că reacționează impulsiv la titlurile din presă, la fluctuații pe termen scurt și la comparația cu alți investitori. O percepție sănătoasă înseamnă să separi zgomotul de informația relevantă, să accepți volatilitatea ca parte din proces și să nu transformi fiecare decizie de investiții într-un test personal, subliniază Radu Puiu.

Și imobiliarele sunt o soluție de investiție. Analistul Claudiu Trandafir consideră că, deşi preţul pe metru pătrat a crescut (de la circa 1.250 euro la 1.950 euro, în medie), efortul financiar pentru plata ratei raportat la salariul mediu este mai mic anul acesta.

”Atât în 2019, cât şi în 2026, mediul economic este marcat de riscuri interne şi externe, însă experienţa arată că perioadele de incertitudine pot genera oportunităţi pentru cei care acţionează strategic. În 2019, instabilitatea legislativă internă, tranziţia de la ROBOR la IRCC şi tensiunile politice s-au suprapus peste un context internaţional dominat de războiul comercial SUA-China, Brexit şi încetinirea economiei europene. În 2026, principalele ameninţări sunt inflaţia, care erodează economiile pasive, şi un context extern tensionat, caracterizat de conflicte regionale, instabilitate geopolitică şi reconfigurarea pieţelor de energie, cu impact direct asupra costurilor şi deciziilor economice”, se mai arată în analiza citată, potrivit adevarul.

Pentru românii cu credite contractate în ultimii ani, refinanţarea devine una dintre cele mai eficiente forme de „igienă financiară”. Mutarea unui credit cu dobândă variabilă ridicată către o dobândă fixă mai mică poate genera economii lunare de 900-1.000 de lei, bani care altfel ar fi pierduţi prin inflaţie. ”În perioadele inflaţioniste, deciziile financiare nu mai sunt despre curaj sau frică, ci despre calcule corecte. În 2026, contextul bancar permite optimizarea costurilor prin refinanţare şi repoziţionarea inteligentă a creditelor. Cine îşi analizează datele şi acţionează informat îşi poate proteja capitalul chiar şi într-un mediu economic tensionat”, explică Trandafir.

Citește și ANAF vânează averile românilor. Orice donaţie sau tranzacţie suspectă va fi verificată. Şeful Fiscului anunţă controale în online