Cea mai misterioasă peşteră din România. Casa lui Zamolxe, unde a murit mama Monicăi Columbeanu, în topul preferințelor turiștilor

Cea mai misterioasă peşteră din România poate fi vizitată la Gorj. Este vorba despre Peștera Polovragi, legendara casă a lui Zamolxe, care este una dintre cele mai lungi din Europa.

08 iul. 2022, 10:29
Cea mai misterioasă peşteră din România. Casa lui Zamolxe, unde a murit mama Monicăi Columbeanu, în topul preferințelor turiștilor
Cea mai misterioasă peşteră din România

Cea mai misterioasă peşteră din România. În nordul Olteniei, nu departe de Mănăstirea Polovragi, valea râului Olteț dezvoltă în calcarul jurasic din sudul Munților Parâng și al Munților Căpățânii un relief foarte abrupt de aproximativ 200-300 m. Acest peisaj misterios adăpostește frumoasele Cheile Oltețului.

Cercetătorii au fost uluiţi să descopere, acum un secol, urme de picioare umane, vechi de circa 2.000 de ani. Se spune că a fost casa zeului dacilor. Tronul lui Zamolxe se află și astăzi în Pestera Polovragi și este locul cel mai sacru.

Citeşte şi: Locurile din România care îţi taie răsuflarea. Unde găseşti cele mai frumoase sate din ţara noastră FOTO

Cea mai misterioasă peşteră din România

Peștera Polovragi este un loc plin de istorie și enigme. Arhitectul cavernei a fost râul Olteț, Cheile Oltețului fiind o altă atracție a zonei. Grota are o vechime de peste șapte milioane de ani. Aici s-au găsit desene rupestre și texte bătute în piatră. Sătenii cred și acum că peștera ar fi fost folosită pentru a se ajunge de pe Cheile Oltețului, prin tuneluri neștiute, direct la Cetatea Sarmizegetusa.

Grota este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10 km şi specialiştii nu sunt siguri dacă i-au dat de capăt. Acolo, sunt doar 9 grade fie iarnă, fie vară.

Aici, în urmă cu şase ani, a murit mama Monicăi Columbeanu, după ce o stâncă s-a desprins de pe munte şi a căzut peste ea.

Misterele din Peștera Polovragi

Numele peșterii provine dintr-o plantă dispărută, în limba română numită „Polovraga”. Pahomie, un călugăr din mănăstirea din apropiere, a locuit aici în secolul al XVII-lea, lăsând și câteva desene pe pereți. Vindecătorii au folosit această „minune a naturii” ca remediu pentru mai multe boli.

Unii spun că provine de la „Zamites”, o plantă fosilă din Cretacic inferior, astăzi este folosită ca „ginseng local”.  Localnicii spun că aici, la Pșetera Plovragi, au avut loc mai multe evenimente neelucidate, poate de aici și comparația cu „Triunghiul Bermudelor”.

Aceștia spun că ar exista un blestem pus chiar de Zamolxis însuși pentru a apăra peștera de răuvoitori. Unii oameni povestesc despre disparția animalelor, și chiar a mâncării și a băuturii din fața lor, din senin.