Cea mai veche galaxie din Univers, descoperită de astronomi FOTO

Lumina provenită de la această galaxie, ce a primit numele de catalog z8_GND_5296, a călătorit 13,1 miliarde de ani până a fost captată în spectrul infraroşu de Telescopul Spaţial Hubble şi de Observatorul Keck din Hawaii.

„Aflăm multe informaţii despre o regiune care se află extrem de departe în timp faţă de noi. Am observat această galaxie aşa cum arăta ea acum 13,1 miliarde de ani, adică cu 8 miliarde de ani înainte ca Soarele să se aprindă şi, evident, cu mult mai mult înainte să apară viaţa pe Pământ”, a declarat coordonatorul echipei de astronomi care a realizat descoperirea, Steven Finkelstein, profesor asistent la Universitatea Statului Texas din Austin.

În mod surprinzător, dintr-un număr de 43 de galaxii extrem de îndepărtate, doar galaxia z8_GND_5296 a oferit dovada chimică cheie necesară pentru a-i confirma distanţa în timp şi spaţiu la care se află.

Această descoperire îi apropie pe astronomi de identificarea unui posibil răspuns la o întrebare foarte grea: Când au reuşit razele de lumină emise de primele stele şi galaxii din Univers să străpungă obscuritatea „ceţei” dense de hidrogen care a existat în tinereţea Universului.

Alte articole

Ce s-ar întâmpla dacă Pământul s-ar opri din rotație pentru o secundă? Pare de neconceput, dar totuși nimic din ce știm despre planetă nu ar mai fi la fel!

Solstițiul de iarnă 2024. Când va fi cea mai scurtă zi a anului, ce fel de spirite ajung atunci printre oameni

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că la un moment dat radiaţiile ultraviolete cu nivel energetic foarte ridicat, provenite de la stele masive care au explodat în stare de supernove, au reuşit să scindeze atomii de hidrogen din spaţiul intergalactic în electroni şi protoni. Odată ionizat, hidrogenul devine conductor electric şi permite trecerea luminii.

Această „revoluţie” a luminii în Univers ar fi putut să fie contemporană cu imaginea pe care o avem a galaxiei z8_GND_5296.

Această galaxie din tinereţea Universului, care este de aproximativ 1 miliard de ori mai masivă decât Soarele, are două caracteristici neobişnuite care ar putea fi factorii determinanţi care o fac să fie vizibilă, în timp ce alte potenţiale galaxii din acea perioadă nu sunt vizibile. În primul rând, în galaxia z8_GND_5296 se formau noi stele într-un ritm foarte alert – de aproximativ 100 de ori mai rapid decât în Calea Lactee – şi este astfel mai strălucitoare decât alte potenţiale galaxii. În al doilea rând, această galaxie conţine un procentaj surprinzător de mare de elemente mai grele decât hidrogenul şi heliu.

Aceste elemente sunt sintetizate în furnalele nucleare din interiorul stelelor, iar abundenţa lor poate însemna fie că această galaxie conţine rămăşiţele exploziilor a numeroase stele supermasive, fie că s-a format într-o regiune a spaţiului în care se aflau rămăşiţele unei generaţii anterioare de stele.

„S-ar putea ca această galaxie să fie poziţionată într-o regiune cu o densitate mare de hidrogen ionizat, şi deci este vizibilă, dar aceasta este o presupunere. Din ceea ce ştim până acum, alte galaxii din acea perioadă au în spaţiul interstelar din interiorul lor o concentraţie mai mare de hidrogen gazos şi din această cauză nu le putem vedea”, a mai comentat Finkelstein.

Alături de colegii săi, Finkelstein doreşte să realizeze un studiu mai larg asupra vechilor galaxii cu ajutorul telescopului Hubble. Oamenii de ştiinţă vor trebui să aştepte însă câţiva ani, până în 2018, la lansarea succesorului lui Hubble, Telescopul Spaţial James Webb, pentru a afla mai multe despre misterioasa galaxie z8_GND_5296.

Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei Nature.