Ceauşescu şi Brâncuşi, primii în clasamentul personalităţilor istorice şi culturale ale României moderne şi contemporane

Potrivit cercetării, la întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea istorică cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, pe primul loc s-a situat Nicolae Ceauşescu – 26,6%, urmat de Regele Mihai – 21,4%, Regele Ferdinand I – 11,6%, Regele Carol al II-lea – 5,4% şi Nicolae Iorga – 4,9%.

Pe următoarele locuri se situează, în ordine: Regina Maria – 4,8%; Nicolae Titulescu – 4,1%; Ion Iliescu – 3,5%; Ion Antonescu – 3,1%; Gheorghe Gheorghiu Dej – 2,4%; Ion I.C. Brătianu – 2,3%; Corneliu Coposu – 2,3%; Traian Băsescu – 1,1%; Klaus Iohannis – 1,0%; Emil Constantinescu – 0,4%.

Un procent de 0,1% au numit „Altă personalitate istorică”, iar 5,1% s-au încadrat la „Nu ştiu/Nu răspund”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea culturală cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, românii l-au aşezat pe primul loc pe Constantin Brâncuşi – 30,3%, urmat George Enescu – 18,6%, Nicolae Iorga – 8,8%, Mircea Eliade – 6,2% şi Gheorghe Zamfir – 6,1%.

Alte articole

Nicole Kidman, cucerită de sculptura „Danaide” a lui Constantin Brâncuși. Lucrarea urmează să fie pusă la vânzare pentru o sumă impresionantă

Operă a lui Brâncuși, scoasă la licitație. Ar putea ajunge la pragul de 100 milioane dolari

Aceştia sunt urmaţi în ordine de: Maria Tănase – 6,0%; Emil Cioran – 4,0%; Marin Preda – 3,4%; Petre Ţuţea – 2,5%; Eugen Ionescu – 1,6%; Nicolae Steinhardt – 1,2%; Constantin Noica – 1,1%; Dumitru Staniloae – 1,0%; Sergiu Celibidache – 0,8% şi Zoe Dumitrescu Buşulenga – 0,1%.

În rândul celor care Nu ştiu/Nu răspund s-au situat 7,9% dintre respondenţi iar 0,3% s-au încadrat la „Altă personalitate culturală”.

Potrivit preşedintelui FUMN, Dan Dungaciu, apariţia în premieră a celor doi regi ai României între personalităţile istorice menţionate de respondenţi reprezintă un fapt semnificativ deoarece arată că „raportarea la monarhie şi la ceea ce a însemnat ea, cu valori şi simbolistică profundă, înseamnă, de fapt, o neraportare la clasa politică actuală”, „un vot de blam pe care îl acorzi unui prezent care nu îţi place”.

Parte a proiectului „Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial”, sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13 – 21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, chestionarele fiind aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.