Cei 40 de MUCENICI. Tradiţii şi superstiţii, ce trebuie să facă toţi creştinii pe 9 MARTIE

La romani, sarbatoarea celor 40 de Sfinti este prilejul multor obiceiuri frumoase, crestine. Pentru ca recolta sa fie imbelsugata, taranii au obiceiul sa scoata afara plugul, peste care arunca un ou, semn al rodirii.

În multe sate ale tarii se aduna in mijlocul curtii gunoiul din ograda si din casa, i se da foc, iar tinerii sar peste el, ca sa fie feriti de rele si de boli tot anul. Cenusa este pe urma presarata in jurul copacilor si in gradina.

In unele parti ale Moldovei, si mai ales ale Munteniei exista obiceiul ca oamenii si mai ales copiii sa iasa in ziua celor 40 de Sfinti si sa bata cu botele sau cu maiul in pamint ca sa intre gerul si sa iasa caldura.

In Bucovina, oamenii si in special tinerii fac cate o matanie pentru fiecare sfint, sau, dupa cum spun unii, chiar cite 40 de matanii pentru fiecare sfint. Tot in Bucovina exista obiceiul ca in ziua de 9 martie barbatii sa mearga la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de pesti si va reusi sa inghita unul viu va avea noroc tot anul la prins peste. Tot din acest motiv se zice ca in ziua celor 40 de Sfinti e bine nu numai sa prinzi, ci chiar sa fierbi si sa maninci 40 de pestisori sau chitici.

Alte articole

Obiceiurile stranii pe care le aveau geniile lumii. Nikola Tesla își strivea degetele de la picioare, Einstein nu purta șosete

Ce să spui şi ce nu în ziua de Paşte pentru a-ţi merge bine tot anul. Obiceiuri şi superstiţii româneşti

Tradiţia celor 40 sau 44 de pahare de vin: În această zi se obişnuieşte ca bărbaţii să încerce să bea 40 sau 44 de pahare de vin. Se spune că cine reuşeşte să ducă la bun sfîrşit acest obicei, va fi sănătos tot anul. De altfel, atît adulţii, cît şi copiii, trebuie să guste atît din mucenici, cît şi un pic de vin, simbol al săngelului sfinţilor sacrificaţi.

De Mucenici nu se lucrează: În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămîni de boală.

Ziua în care se împarte pomană adormiţilor. O prăznuire ce aduce aminte de sufletele adormiţilor, pe 9 martie se împart mucenici, dar si alte alimente.

Vremea dinaintea şi din ziua mucenicilor ne arată cum va fi vara. Astfel, se spune că, dacă va tuna înainte de 9 martie, vara va fi una ploioasă, şi nu foarte îmbelşugată. În cazul în care va tuna chiar în ziua de mucenici, vara va fi una bogată şi călduroasă. O altă superstiţie spune că ploaia din această zi anunţă o vreme similară şi pentru ziua de Paşte. Zăpada sau ploaia care cade de Mucenici are puteri vindecătoare pentru durerile de ochi sau cap.

„Focurile de Măcinici” – o tradiţie ce există încă în mediul rural. Pentru a purifica gospodăria sau cîmpurile, sătenii dau foc uscăciunilor. Se crede că fumul şi focul au rolul de a curăţa şi purifica mediul, de la casă şi familie, pînă la animalele din gospodărie. Cenuşa rămasă este şi ea împrăştiată în curte pentru a alunga relele.

Legenda spune ca cei 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagin Licinius. Trei dintre ei erau foarte priceputi in studiul Scripturilor, insa au fost siliti sa se inchine idolilor. Refuzind, au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si ademeniti cu daruri. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. In cele din urma, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei.

Unul din cei 40 a cedat si a iesit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat insa locul un alt soldat. In acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorit asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Pentru a nu mai ramine nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate intr-un riu din apropiere.

Dupa trei zile, episcopul Petru din acea cetate a mers noaptea pe malul riului impreuna cu alti crestini si au adunat de acolo toate oasele sfintilor, caci erau luminoase, astfel incit puteau fi vazute si in intuneric. Ele s-au pastrat pina in ziua de astazi, particele din moastele celor patruzeci de mucenici gasindu-se in multe locuri ale lumii si chiar si in tara noastra, in citeva biserici, unde credinciosii ortodocsi li se inchina cu evlavie.