Cel mai vechi ADN uman, descoperit în zăcămintele de la Atapuerca

În femurul unuia dintre cei 28 de hominizi aduşi la lumina zilei încă din 1976 la Atapuerca, cercetătorii au identificat secvenţa genomului mitocondrial a ADN-ului uman, care se transmite exclusiv pe linie maternă, iar descoperirea a fost detaliată de echipa care se ocupă de zăcămintele de la Atapuerca, în colaborare cu Institutul Max Planck pentru antropologia evoluţiei din Leipzig, în paginile revistei Nature, după cum semnalează portalul de ştiri al radioteleviziunii spaniole, scrie Agerpres.

Secvenţa ADN-ului astfel identificată a dezvăluit o apropiere genetică de omul de Denisovan (după locul în care au fost descoperite rămăşiţe, în munţii Altai din Siberia), ceea ce i-a uluit pe cercetători, întrucât se aşteptau să descopere mai degrabă asemănări genetice cu omul de Neanderthal, mai apropiat de actualitate pe scara evoluţiei.

„Această reuşită ne arată că putem studia ADN-ul fosilelor care au câteva sute de mii de ani vechime, cu posibilitatea de a cunoaşte genele predecesorilor neanderthalienilor şi denisovanilor. Este foarte emoţionant”, a declarat directorul Institutului menţionat, Svante Päabo.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Descoperirea anunţată miercuri se alătură astfel celor succesive, din ultimii ani, de la Atapuerca. În luna iulie, cercetătorii dezvăluiau cea mai veche dovadă a existenţei hominizilor: o bucată dintr-un cuţit, veche de 1,4 milioane de ani, care are valoare întrucât confirmă continuitatea populării Europei de când a început aceasta, cu aproximativ 1,5 milioane de ani în urmă, şi până la apariţia homo antecessor, cu 850.000 de ani în urmă.

Alte articole

Fructul consumat de mulți români care îngrașă de două ori mai mult decât șaorma cu de toate! Simbolul alimentației sănătoase este o bombă calorică

Ce beneficii are mămăliga asupra organismului. Explicațiile oferite de specialiști: „Nu conţine gluten”

Descoperirea rămăşiţelor de la Atapuerca se datorează faptului că, la sfârşitul secolului al XIX-lea, o companie britanică de căi ferate a început să construiască o linie feroviară pentru transportul de cărbune, prin mijlocul complexului montan Sierra de Atapuerca care face parte din lanţul denumit Cordiliera Iberică, urmărind în acelaşi timp şi exploatarea fierului şi huilei în zonă. Până la începutul secolului al XX-lea, compania a dat însă faliment, iar căile ferate nu au mai ajuns aici. În schimb, proiectul a scos la iveală dovezi fosile nepreţuite pentru documentarea evoluţiei omeneşti, considerate un adevărat muzeu natural. Aici a fost documentată trecerea, de-a lungul a sute de mii de ani, a tuturor speciilor de hominizi cunoscute: homo antecessor, homo heidelbergensis, homo neanderthalensis şi homo sapiens.

Atapuerca este o mică localitate din provincia spaniolă Burgos, din comunitatea autonomă Castilla y Leon, din nordul Spaniei, şi numără doar puţin peste 200 de locuitori, răspândiţi pe o suprafaţă de nici 25 de kilometri pătraţi. Este singurul loc din Europa unde au fost găsite dovezi ale trecerii tuturor speciilor de hominizi care au trăit pe acest continent, iar regiunea muntoasă din jur (Sierra de Atapuerca) a fost declarată de UNESCO patrimoniu al umanităţii în anul 2000, fiind considerată capitala evoluţiei omului.