Cel puţin 95 de morţi în Nagorno Karabah, unde continuă confruntări armate „feroce”

Începând de duminică, forţele din enclava separatistă – susţinută politic, militar şi economic de Armenia – şi forţele azere se înfruntă în cele mai sângeroase confruntări armate din 2016 încoace.

„Forţele armene au ripostat unei ofensive azere în mai multe sectoare ale liniei frontului, iar inamicul a suferit importante pierderi” umane, a anunţat marţi Ministerul armean al Apărării.

Azerbaidjanul „a procedat la tiruri de artilerie masive vizând poziţii armene şi se pregăteşte de un nou atac”, scrie pe Facebook un purtător de cuvânt al ministerului, Arţtrun Hovhanisian.

Războiul din Nagorno Karabah. Armenia a cerut la CEDo măsuri de urgenţă împotriva Azerbaidjanului

Alte articole

Copil de 5 ani dispărut din Sibiu. Operaţiunile de căutare au fost reluate, 130 de cadre MAI şi voluntari fiind implicaţi

Președintele Nicușor Dan explică modul în care se va face negocierea pentru desemnarea premierului: „Nu vom face experimente. Vom duce aceste negocieri cât este nevoie astfel încât să avem garanția că prim-ministrul desemnat va avea votul în Parlament”

Ministerul azer al Apărării a anunţat că a ripostat unei „tentative armene de contraatac în vederea recuceririi poziţilor pierdute” în Nagorno Karabah şi „lupte feroce” în cursul nopţii de luni spre marţi.

„Forţele azere au continuat o ofensivă împotriva oraşului Fizuli, distrigând patru tancuri inamice, un vehicul blindat şi omorând zece militari marţi diminaţa, dă asigurări ministerul într-un comunicat.

Bilanţul oficial al acestor confruntări sângeroase a crescurt marţi la cel puţin 95 de morţi – inclusiv 11 civili, nouă azeri şi doi armeni.

Bilanţul real ar putea însă să fie mai mare, în contextul în care ambele tabere susţin că au ucis sute de militari inamici.

Azerbaidjanul – o ţară turcofonă cu populaţie majoritar şiită – reclamă Nagorno Karabah, o provincie muntoasă cu o populaţie majoritar armeană şi creştină, a cărei secesiune în 1991 nu a fost recunoscută de către comunitatea internaţională.

După săptămâni de retorică războinică, Azerbaidjanul a anunţat că a lansat o „contraofensivă” majoră, în urma unei „agresiuni” armene, cu artilerie, blindate şi bombardamente aeriene asupra provinciei, care nu se mai află sub controlul său de la căderea URSS şi în urma unui război soldat cu 30.000 de morţi.

Aceste confruntări provoacă îngrijorare la nivel internaţional, iar ONU, Rusia, Franţa şi Statele Unite îndeamnă la o încetare a focului imediat.

Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească în regim de urgenţă – cu uşile închise – marţi, la ora 21.00 GMT (miercuri, 0.00, ora României), pentru a discuta despre situaţie, au declarat diplomaţi pentru AFP.

Germania şi Franţa sunt la originea acestei iniţaitive, iar alte state europene membre ale Consiliului – Estonia, Belgia, Regatul Unit – o susţin, potrivit acestor surse.

Valul de violenţe sângeroase în Nagorno Karabah, care are loc în timpul Adunării Generale (AG) a ONU, alimentează temeri cu privire la izbucnirea unui război între Azerbaidjan şi Armenia în caucazul de Sud, unde Ankara şi Moscova au interese opuse.

Un război deschis între Erevan şi Baku ar putea destabiliza Caucazul de Sud, dacă Turcia şi Rusia, puteri regionale, ar interveni în conflict.