UPDATE: Modulul spaţial InSight, lansat de NASA, a asolizat cu bine, luni, într-o regiune plană a planetei Marte, după o călătorie în spaţiu ce a durat şase luni şi jumătate şi a totalizat 480 de milioane de kilometri, cu misiunea de a analiza, timp de 2 ani, structura internă a "Planetei Roşii", informează agenţiile internaţionale de presă.
InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) este o misiune din cadrul Programului NASA Discovery ce prevede amplasarea unui modul autonom la suprafaţa lui Marte pentru a studia interiorul acestei planete.
Echipa de control a misiunii, de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), în apropiere de Los Angeles, a anunţat că succesul asolizării a fost confirmat de semnalele transmise spre Pământ de unul dintre cei doi microsateliţi ce fac parte din misiune şi au rămas pe orbita planetei Marte.
Membrii echipei de control a misiunii au izbucnit în urale după ce au primit confirmarea asolizării reuşite. În orele următoare echipa va verifica modul de funcţionare al tuturor instrumentelor de bord ale sondei.
Apelând la arsenalul său de instrumente geofizice sofisticate, InSight va explora interiorul Planetei Roşii în căutarea urmelor caracteristice procesului de formare al planetelor telurice. Modulul InSight va evalua "semnele vitale" ale lui Marte şi îi revine sarcina de a determina dacă nucleul planetei este solid sau lichid şi de ce Marte nu are o suprafaţă formată din plăci tectonice mobile, la fel ca Terra.
"Exploratorii noştri ştiinţifici roboţi, aşa cum este InSight, pregătesc drumul pentru ambiţioasa misiune de a trimite oameni pe Planeta Roşie", conform lui Geoff Yoder, administrator asociat al NASA Science Mission Directorate, din Washington.
Spre deosebire de roverele autonome care au revoluţionat explorarea de la distanţă a Planetei Roşii, modulul InSight este staţionar. După asolizare, InSight va săpa o groapă adâncă şi va încerca să afle dacă în subsolul lui Marte există un flux de căldură, pentru a determina dacă şi această planetă telurică are un nucleu fierbinte aşa cum este cel terestru. De asemenea, modulul InSight este dotat cu un seismometru pentru a detecta şi cele mai slabe seisme marţiene.
Dacă planeta Marte este activă din punct de vedere tectonic, InSight va detecta acest lucru. Oamenii de ştiinţă ştiu cum arată interiorul Pământului tot datorită seismologiei - cutremurele provoacă unde seismice care călătoresc prin subsolul planetei, modul lor de propagare şi viteza de deplasare fiind influenţate de diferitele straturi de roci şi sedimente pe care aceste unde le străbat în drumul lor.
Deocamdată nu ştim cum arată interiorul planetei Marte. Mai multe misiuni trecute au dus seismometre la suprafaţa lui Marte dar rezultatele au întârziat să apară. Spre exemplu, în cazul sondelor Viking, seismometrul din dotarea primei sonde nu s-a deschis, iar cel din dotarea celei de-a doua nu făcea decât să înregistreze mişcările imprimate sondei pe care era instalat de vântul marţian.
Această asolizare pe Marte este prima după cea a roverului autonom Curiosity, care a ajuns la destinaţie în 2012 şi este în prezent singurul robot rămas în activitate pe scoarţa acestei planete. Doar Statele Unite au reuşit să plaseze cu succes dispozitive robotizate pe Marte. Fosta URSS a prăbuşit mai multe module de aterizare pe "Planeta Roşie", la fel ca europenii, cel mai recent incident de acest tip având loc în 2016.
Citeşte şi Telescopul spaţial Kepler a rămas fără carburant şi îşi va înceta activitatea
Ce se întâmplă în timpul celor „7 minute de teroare"
Chiar înainte de a intra în atmosfera planetei Marte, sonda se va elibera de două greutăți de 75 de kilograme, schimbându-și astfel centrul de greutate. „Noi încercăm practic să facem o cărămidă să zboare", a declarat Allen Chen, liderul operațiunilor de intrare, coborâre și amartizare de la NASA.
Capsula InSight va pătrunde în atmosfera planetei Marte la o viteză de 19.794 km/oră și trebuie să pătrundă la un unghi de exact 12 grade. Un unghi mai mare ar însemna că sonda va lua foc, un unghi mai mic ar însemna ca sonda să fie împinsă înapoi în spațiu.
Sonda va intra în atmosferă cu șase minute și 45 de secunde înainte de amartizare. În această fază, va avea o accelerație de 12 ori mai mare decât gravitația Pământului.
La aproximativ 3 minute și jumătate după ce sonda intră în atmosferă va fi activată parașuta, care va încetini și mai mult sonda. Cincisprezece secunde mai târziu, un explozibil va detona scutul termic, expunând sonda InSight, ascunsă în interior. Zece secunde după ce scutul termic cade, sonda își va extinde picioarele, la fel cum un avion își extinde roțile înainte de a ateriza.
Sonda va mai coborî pentru încă două minute, atașată de parașută, și protejată de un înveliș conic. Cu 45 de secunde înainte de amartizare, ea va ieși din acest înveliș.
Întreg procesul de amartizare durează în jur de 7 minute. Semnalul radio dintre Marte și Pământ are o întârizere de 8 minute și 7 secunde, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu vor ști încă de la bun început dacă amartizarea a fost una de succes. Inginerii de la NASA numesc acest interval de timp pentru amartizare „cele 7 minute de teroare", în condițiile în care au existat alte 44 de încercări ratate de a duce cu bine sonde pe Marte.
facebook
twitter
