Pe harta seismică a Capitalei au fost detectate 14 zone distincte. Cele care au o acceleraţie majoră sunt Dămăroaia, zona Casa Presei Libere, Băneasa şi Otopeni. În cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, se estimează o acceleraţie maximă în aceste zone de 300 centimetri pe secundă la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 secunde şi 0,83 secunde. În Pantelimon, acceleraţia maximă ar fi tot de 300 de centimetri pe secundă la pătrat, dar perioada de vibraţie este mai mare, de 1,56 secunde.

Centrul Bucureştiului, zonele 1 Mai – Titulescu şi Tei – Floreasca sunt supuse unei acceleraţii maxime de până la 240 centimetri pe secundă la pătrat, iar Balta Albă–Titan, până la 250 centimetri pe secundă la pătrat. Terenul de sub Casa Poporului, din cartierele Cotroceni, Militari şi Drumul Taberei se accelerează în caz de cutremur cu 280 centimetri pe secundă la pătrat.

Alte Articole

Maşinile pentru care şoferii nu sunt obligaţi să aibă ITP. ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Cartierele în care acceleraţia în cazul unui cutremur de 7,5 pe scara Richter este minimă – de 200 de centimetri pe secundă la pătrat – sunt Vitan, Berceni şi Republica.

Ministrul Dezvoltarii, Vasile Dancu, a facut joi inventarul cladirilor subrede, reconsilidate si a ajuns la o concluzie sumbra: au fost întărite doar 26 de imobile dintr-un număr de 600. O cladire de pe Strada Garii de Nord din Capitala are 350 de apartamente si este cea mai populata cladire de pe lista autoritatilor, incadrata in clasa I risc seismic. Aici locuiesc numai putin de 700 de persoane si nu poate fi reabilitata pentru ca nu toate semneaza ca sunt de acord cu asta.

Intre timp increderea romanilor in autoritati cand vine vorba de un cutremur este la pamant. Intr-un studiu IRES,  77% dintre cei chestionati spun ca nu au incredere ca ar fi protejati de autoritati in caz de cutremur.

Potrivit unui alt studiu facut in proiectul finantat cu bani europeni, Ro Risk, doar unul din trei romani care traieste in zone de risc la curtremur ar fi demonstrat ca sta bine la pregatirea teoretica si ca stie ce sa faca in caz de cutremur.

Ca şi în cazul Bucureştiului, şi seismicitatea României este repartizata pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Fagaras – Campulung, Banat, Crisana, Maramures si Dobrogea. La acestea se adauga zone epicentrale cu importanta locala in regiunea Jibou si Tarnavelor in Transilvania, nordul si vestul Olteniei, nordul Moldovei si Campia Romana.

Dintre aceste arii epicentrale, zona seismica Vrancea este cea mai importanta, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate si caracterul persistent si concentrat al epicentrelor.