„Cele mai vizate discriminări — în special criteriul de vârstă, criteriul de gen, etnic, dizabilitate. Dar, la nivel de percepție, cel mai marginalizat grup este cel al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, consumatori de droguri și cu dizabilități mentale, mai ales în accesul la muncă”, a spus, într-o conferință de presă, președintele CNDC, potrivit Agerpres.

Asztalos Csaba a subliniat că o ‘problemă serioasă’ este și cea privind condiția femeii în raporturile de muncă, mai ales dacă aceasta își asumă o sarcină.

Alte Articole

Controale în mijloacele de transport în comun din sectorul ...

Împuşcături în Bucureşti. Un bărbat a tras focuri de armă ...

Accident grav în Timiş. Un microbuz cu pasageri s-a răsturnat

„Există practici discriminatorii chiar și în mass media. Sunt exemple de posturi de televiziune care practică contracte de muncă pe perioadă determinată, 3 luni, 6 luni, iar în momentul în care o angajată rămâne însărcinată, nu i se mai prelungește contractul de muncă. Și asta în presă e foarte prezent”, a susținut președintele CNDC.

El a adăugat că astfel persoanele în cauză nu pot beneficia de o protecție socială și de un posibil concediu de creștere a copilului.

„Avem practici în zona bancar-financiară. În momentul în care femeia se întoarce din concediul de creștere a copilului, efectiv este hărțuită, nu mai primește aceleași atribuții sau, brusc, i se schimbă localitatea unde își desfășoară munca. De exemplu, dacă a lucrat la Alba Iulia e posibil să o trimită la Galați și, atunci, cu siguranță va ceda contractul de muncă, pentru că nu-și va asuma această schimbare”, a declarat Asztalos Csaba.

El a subliniat că discursul de ură este, de asemenea, o problemă.

„Discursul de ură este, de asemenea, o problemă reală. Aici avem în special o dinamică a discursului de ură pe internet”, a spus președintele CNDC, menționând că există o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit căreia rețelele de socializare constituie spațiu public.

Asztalos Csaba a menționat că există o uniformitate a regiunilor de dezvoltare în ceea ce privește numărul de plângeri adresate CNDC.

„Avem o ‘hartă’ a plângerilor pe care le înregistrăm la CNDC, care se realizează pe regiuni de dezvoltare. Avem aproape o uniformitate. Cam din toate cele opt regiuni de dezvoltare primim cam același număr de plângeri”, a spus Asztalos. El a menționat că un număr ceva mai mare este în Regiunea București-Ilfov.

Președintele CNDC a mai spus că din mediul rural sunt mai puține plângeri, mediul urban fiind mult mai activ în acest sens.

Asztalos Csaba a menționat, totodată, că a crescut numărul de cazuri în care s-a constatat fapta de discriminare.

„Numărul de plângeri se situează undeva între 800 și 900 pe an, dar numărul de cazuri în care s-au aplicat sancțiuni a crescut. De exemplu, anul trecut am avut 143 de sancțiuni, raportat la anul precedent, când am avut 103 sancțiuni”, a precizat președintele CNDC.

Conform acestuia, dacă un cetățean se adresează direct instanței de judecată, judecătorul are obligația să solicite un punct de vedere consultativ pe problemele de discriminare de la instituția specializată, CNDC emițând anual în jur de 4.000-4.500 de puncte de vedere în toată țara.

Asztalos Csaba a participat joi la Alba Iulia la cea de-a VIII-a Conferință EuRoQuod — Rețeaua națională a judecătorilor coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene, manifestare organizată de Curtea de Apel Alba Iulia și Institutul Național al Magistraturii.

Citeşte şi CNCD, apel la un limbaj şi un comportament nediscriminatorii privind criza refugiaţilor