Cele mai probabile trei scenarii ale războiului din Ucraina. Două dintre acestea pun serios în dificultate Europa și, implicit, România

Acum trei ani, Rusia invada Ucraina și declanșa astfel un război care a ajuns să tensioneze aproape întreg mapamondul. Cu datele aflate ”pe masă” în februarie 2025, agenția Reuters a identificat cele mai probabile trei scenarii ale conflictului, adică trei direcții în care s-ar putea duce acesta.

Invazia Rusiei în Ucraina a  modificat radical tabloul geopolitic mondial, punând sub semnul întrebării stabilitatea Europei și capacitatea Uniunii Europene de a gestiona crizele de securitate. La trei ani de la începutul războiului, se menține incertitudinea, iar viitorul Ucrainei și al ordinii internaționale este strict dependent de hotărâri critice luate la Washington, Bruxelles și Moscova, notează Reuters, citată de dcnews.

Iată care sunt cele mai probabile trei scenarii ale războiului, în opinia Reuters.

1. Negocieri fără Europa – revenire la diplomația marilor puteri?

Realegerea lui Donald Trump ca șef la Casa Salbă adaugă un strat suplimentar de incertitudine asupra rolului pe care SUA îl vor juca în sprijinirea Ucrainei. Recent, Washingtonul a intensificat contactele cu Moscova, pentru a explora posibile soluții diplomatice, iar faptul că UE și Kievul nu sunt implicate direct în aceste discuții ridică semne de întrebare.

Alte articole

Rusia a atacat Cernăuți, orașul din Ucraina unde trăiesc peste 100.000 de români. Două persoane au fost ucise, iar alte 20 rănite

Rusia a lansat un atac cu drone kamikaze în Odesa, la numai câțiva kilometri de România. Ucraina a fost lovită din plin, chiar și în zonele civile

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că ”Europa și Ucraina vor fi incluse în negocieri atunci când acestea vor fi serioase”, dar această afirmație arată limpede că Washingtonul menține controlul asupra procesului decizional. Excluderea Europei din negocierile ruso-americane care au avut loc în Arabia Saudită ar putea duce la un acord care să ignore interesele strategice europene.

Mai mult, dacă SUA vor cere concesii economice Ucrainei – cum ar fi accesul la minereuri esențiale pentru industria tehnologică -, acest lucru ar putea tensiona și mai mult relațiile dintre Bruxelles și Washington. Scenariul unei păci negociate, dar impuse Ucrainei fără participarea sa deplină, ar fi un test major pentru solidaritatea occidentală.

2. Aderarea Ucrainei la UE

Un alt scenariu probabil luat în calcul de Reuters este accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Acest pas, deși ar oferi Kievului un cadru economic stabil, nu rezolvă problema securității, mai ales că UE nu dispune de un mecanism defensiv propriu, bazându-se în continuare pe NATO.

Reconstructia Ucrainei ar necesita resurse financiare uriașe, iar Bruxelles-ul ar trebui să gestioneze un efort economic considerabil, într-un moment în care multe state europene se confruntă cu probleme economice și sociale. Deja, UE a alocat peste 134 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, iar integrarea sa completă ar însemna costuri suplimentare semnificative.

În plus, dacă aderarea la UE nu este însoțită de o garanție clară de securitate, Ucraina ar putea rămâne într-o ”zonă gri”, expusă în continuare presiunilor și amenințărilor rusești. Alternativ, o integrare care presupune o prezență militară europeană în Ucraina ar putea declanșa un nou conflict direct cu Moscova.

Citește și Americanii stau la cozi interminabile pentru a cumpăra ouă. Criza de aprovizionare din SUA se accentuează

 3. Războiul prelungit – un pericol pentru stabilitatea Europei

Al treilea scenariu este și cel mai pesimist: continuarea războiului pe termen lung, fără o soluție diplomatică viabilă. Această posibilitate ar afecta nu doar Ucraina, ci și stabilitatea economică și politică a Europei. Inflația, costurile energetice ridicate și presiunea socială ar putea duce la o scădere a sprijinului public pentru sancțiunile împotriva Rusiei și pentru ajutorul acordat Kievului.

Schimbarea de atitudine a administrației Trump, care este mai reticentă în a oferi sprijin necondiționat Ucrainei, ar putea forța UE să își asume un rol mai activ în furnizarea de ajutor militar și economic. Până acum, această sarcină a fost împărțită cu SUA, însă o reducere a implicării americane ar pune o presiune enormă pe bugetele europene.

În acest context, propunerea Regatului Unit de a trimite trupe în Ucraina introduce o variabilă neașteptată. Deși inițiativa nu are, deocamdată, sprijinul oficial al Bruxelles-ului, aceasta reflectă o presiune crescândă pentru ca Europa să își asume un rol mai puternic în gestionarea conflictului.

Dată fiind realitatea din februarie 2025, se impune ca Europa să-și redefinească strategia, deoarece războiul din Ucraina nu este doar o criză regională, ci și un test major pentru viitorul Uniunii Europene. În fața unei Americi imprevizibile și a unei Rusii agresive, Europa trebuie să își consolideze politica externă și de securitate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că ”Europa nu își mai poate externaliza securitatea”. Rămâne de văzut ănsă dacă UE este pregătită să acționeze în această direcție.

În timp ce liderii europeni se întâlnesc la summituri și negocieri, președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a tras un semnal de alarmă la Forumul de la Davos: ”Putin nu se teme de Europa”. Pentru ca acest lucru să se schimbe, UE trebuie să găsească rapid o strategie care să nu depindă exclusiv de deciziile Washingtonului, conchide Reuters.

Citește și Putin și Trump, întâlnire de gradul zero. Când ar putea avea loc întrevederea, anunțul făcut de Kremlin