Centralele de apartament devin istorie, încălzirea revine „la pauşal”. Cine va mai putea deţine centrală proprie, explicaţii din Senat

Centralele de apartament nu vor fi interzise. Comisia Europeană precizează că directiva care prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili nu interzice sistemele de încălzire pe gaz din clădirile existente.

Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, ce prevede Directiva Parlamentului European cu privire la centralele de apartament.

„Conform documentului adoptat, fiecare stat membru va trebui să elaboreze un plan propriu. Un plan cu măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire. Obiectivul este eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Așadar, documentul nu creează o obligație pre-formulată prin care din 2040 se vor interzice centralele pe gaz. Statele trebuie să vină cu propriul lor plan de acțiune.  Asta având în vedere orizontul acesta de 16 ani. Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025„, spune Antal Lorant.

Alte articole

Senatorul Antal Lorant (UDMR): am eficientizat sistemul prosumatorilor

Centralele de apartament nu vor fi interzise. Comisia Europeană: „A fost o dezinformare”

„Acest lucru înseamnă că statele nu vor putea acorda niciun fel de ajutor financiar pentru achiziția acestor centrale. Dar nu înseamnă și interzicerea acestora în 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare. Stimulente pentru sistemele de încălzire în condominiu (precum centralele pe bloc) sau pentru sistemele de încălzire hibride.  Ar vorba  fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură. Nu se poate preciza o dată anume de la care centralele pe bază de gaz natural sau alte produse petroliere să fie interzise. Decizia privind interzicerea acestor centrale revine statelor membre prin planurile pe care trebuie să le elaboreze. în România nu există deocamdată vreun plan formulat pe această temă. Așadar,  nu se poate preciza o dată anume de la care centralele pe bază de gaz natural sau alte produse petroliere să fie interzise. În România, doar în Cluj Napoca, printr-o hotărâre a Consiliului Local există o astfel de prevedere. Aceasta interzice montarea de centrale individuale în imobilele noi cu mai mult de șase unități locative.

Pur teoretic, dacă luăm exemplul altor state din Europa – unde există alte condiții și deci deciziile de acolo nu ar trebui transpuse mot-a-mot în România – printre care Belgia, Germania, Franța sau Austria, printre modalitățile de instituire a unei astfel de hotărâri, putem vorbi de:

• interzicerea treptată a centralelor individuale doar pentru imobilele noi construite după o anumită dată;
  obligația cuplării unor astfel de sisteme convenționale cu sisteme de încălzire verzi, precum panourile solare sau pompele de căldură;
  interzicerea racordării noilor imobile la rețeaua de gaz;
  introducerea de limite de emisii de CO2 pentru clădiri, sau interzicerea reparării centralelor cu tehnologie veche și montarea unor centrale noi mai economice”.

Antal Lóránt are şi laternative: „În România, gazul natural ocupă un loc crucial în ceea ce privește consumul de energie al populației, iar odată cu finalizarea proiectului Neptun Deep și startul exploatării resurselor din Marea Neagră în 2027, țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE. Extinderea rețelelor de transport al gazelor naturale este de asemenea o prioritate strategică a României și avem numeroase proiecte incluse în Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” privind construcția de noi rețele la nivelul întregii țări.

Decizia de a ne extinde producția și de a introduce gazele naturale în cât mai multe localități vine, de asemenea, în concordanță cu trendurile pe care le vedem la nivel global: între 2017 și 2019, producția de gaze naturale a crescut cu 8,01%, iar consumul cu 6,94%, iar după o ușoară scădere în 2020, pe fondul pandemiei Covid-19, începând cu 2021, producția și consumul au înregistrat din nou creșteri stabile, depășind nivelurile din 2019. Ceea ce ne demonstrează următorul fapt: lumea, economia și oamenii de asemenea, au nevoie de gaze naturale. Așadar toate aceste măsuri cerute prin Directiva nou adoptată trebuie stabilite luând în vedere și interesele României. Dacă vorbim de înlocuirea centralelor de apartament, trebuie să ne gândim și la ce alternative avem:

• populația are nevoie de programe de sprijin (scutiri de taxe și impozite, Casa Verde, Casa eficientă energetic etc.) pentru montarea de noi tipuri de instalații;
  întărirea rețelelor electrice pentru a face față nevoii de electricitate care ar fi utilizată pentru încălzire;
  dezvoltarea tehnologiei hidrogenului, dacă este fezabilă implementarea acestuia în uz casnic.

Antal Lóránt, despre centralele de apartament: „Europa și România au nevoie de o tranziție echilibrată”

În contextul în care documentul a fost votat în martie de către PE, adoptat de către Consiliu pe 24 aprilie și publicat în Jurnalul Oficial al UE în data de 8 mai, va fi de datoria noii legislaturi europene, aleasă pe 9 iunie, să revizuiască această directivă. Nu ne opunem tranziției energetice, dar nu vom sprijini o tranziție implementată în mod grăbit sau forțat. Europa și România au nevoie de o tranziție echilibrată, parte a căreia trebuie să fie și gazele naturale.

Începând cu investirea sa, noul Parlament European va trebui să dea dovadă de chibzuință și de înțelepciune, iar definirea unor așteptări mai realiste prin regândirea planurilor Green Deal și Fit for 55 ar trebui să fie un obiectiv principal. UE trebuie, de asemenea, să înțeleagă că impunând cetățenilor și companiilor europene să suporte costurile tranziției, nu va face altceva, decât să ne slăbească economia și să înstrăineze oamenii.

Butonul de la centrala termică de apartament pe care să îl apeşi când pleci de acasă. Aşa scuteşti mulţi bani!

Iată principalele puncte al Directivei Parlamentului European privind schimbările climatice:

• Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie al clădirilor din UE până în 2030 și transformarea clădirilor în clădiri neutre din punct de vedere climatic până în 2050.
  Toate clădirile noi trebuie să fie cu emisii zero începând cu 2030, iar clădirile publice trebuie să îndeplinească această cerință până în 2028.
  Pentru locuințe, sunt stabilite obiective specifice de reducere a consumului de energie și sunt impuse cote de renovare.
  Reducerea emisiilor pentru clădiri cu 20-22% până-n 2035 și neutralitate până 2050.
  Statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033.
  Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, țările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
  Scutiri: Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Țările Uniunii pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile și lăcașurile de cult.