Certificatul de descărcare de sarcină arheologică emis pentru masivul Cârnic din Roşia Montană a fost anulat în instanţă.

„Admite cererea de chemare în judecată. Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr.9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, de către intervenientele Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului. Irevocabilă”, este sentinţa pronunţată, miercuri, de Curtea de Apel Ploieşti, potrivit news.ro.

Alte Articole

Și-a cumpărat vechimea în muncă cu o sumă uriașă. Femeia ...

Fostul sindicalist Liviu Luca, partenerul lui Vîntu, eliberat ...

Doru Ţuluş părăseşte DNA, Klaus Iohannis a semnat decretul

Anunţul privind soluţia din instanţa de judecată a fost făcut de către fostul senator Mihai Goţiu, care a prezentat decizia instanţei drept o „victorie istorică”.

„Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statutului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenţiona să cianureze şi să dinamiteze apele, pădurile, munţii şi patrimoniul cultural al localităţii). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roşia Montană, desfăşurate sub titulatura generică de «Hunoriada», în iulie 2011, în mai multe localităţi din România – Cluj-Napoca, Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iaşi etc., care le-au anunţat şi pregătit pe cele din toamna anului 2013. Procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori, pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”, a scris Mihai Goţiu, pe Facebook.

El a apreciat că „întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental”.

Citeşte şi: Roșia Montana în patrimoniul UNESCO, „mărul discordiei” care dezbină coaliția. România dată în judecată pentru refuzul de permite străinilor să exploateze aurul

„Pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Asta pentru a fi clar cine e responsabil pentru eventuale despăgubiri pe care statul român ar ajunge să le plătească la arbitraj (deşi, dacă România îşi apără corect şansele şi nu alege să-i acopere pe toţi cei care au semnat respectivele acte ilegale, şi acel litigiu ar trebui câştigat)”, a notat Goţiu.

Citeşte şi: Gabriel Resources reacţionează după includerea sitului de la Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO: Guvernul României nu vrea „sub nicio circumstanță” să aprobe proiectul de exploatare a resurselor aurifere

În primă instanţă, Tribunalul Buzău a respins cererea de anulare a certificatului, obligând asociaţiile reclamante la plata a 3.000 de lei cheltuieli de jduecată.