Cheltuielile de personal cresc în 2026 față de anul trecut, în ciuda garanțiilor premierului Ilie Bolojan. Fostul premier Florin Cîțu prezintă situația: „Povestea cu reducerea cheltuielilor a fost propagandă”

Reforma promisă de premierul Ilie Bolojan în administrație, potrivit căreia cheltuielile scad cu 10%, pare să fi fost numai o minciună. Cel puțin asta susține fostul premier Florin Cîțu, care a analizat proiectul noului buget.

Cheltuielile de personal cresc în 2026 față de anul trecut, în ciuda garanțiilor premierului Ilie Bolojan

Florin Cîțu arată că, față de anul 2025, cheltuielile de personal prevăzute în bugetul pe 2026 sunt cu 500 de milioane de lei mai mari. Astfel, el cataloghează reducerea cheltuielilor bugetare drept „propagandă”.

Citește și : Ajutoarele pentru pensionari şi copiii cu dizabilităţi reaprind scandalul în coaliţie. Grindeanu ameninţă că nu trece bugetul: „Nu negociem! Ne vedem în Parlament!”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Cheltuielile de personal în bugetul pentru 2026: 168,2 miliarde lei.

Alte articole

Denise Rifai, dezvăluiri incendiare despre prietenia cu Florin Cîțu: ”M-a dezamăgit în secunda în care a devenit prim-ministru”

Florin Cîțu spune că România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din UE: ”Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria”

În 2025: 167,7 miliarde lei. Guvernul a promovat luni întregi ideea că reduce cheltuielile de personal cu 10%. Realitatea din buget: nu scad, ci cresc.

Asta arată clar că povestea cu reducerea cheltuielilor a fost propagandă.

Iar dacă într-un punct atât de vizibil cifrele arată exact opusul mesajului oficial, credibilitatea întregului buget este aproape zero”, scrie Cîțu pe Facebook.

Ministerul Finanțelor a pus marți în dezbatere publică legea bugetului de stat pentru acest an. Până la finalul săptămânii proiectul final ar putea ajunge pe masa Parlamentului, unde va fi dezbătut și apoi votat.

Proiectul prevede venituri totale de 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 527,4 miliarde lei (credite bugetare). Ministerul Finanțelor permite, de asemenea, și credite de angajament de 712,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă limita maximă a sumelor ce pot fi angajate pentru proiecte viitoare.

În anul 2026, Guvernul susține că se va resimți impactul măsurilor luate până acum pentru a reduce deficitul bugetar „precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor”.

„În consecință, în scenariul actual nivelul creșterii economice pentru anul curent este prognozat, în mod prudent, la 1,0%”, reiese din proiectul de buget.

Citește și : Ilie Bolojan: „Vom depune la CCR argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate în pachetul de reformă administrativă”. Premierul o acuză voalat pe Renate Weber: „Este prima dată în ultimii trei ani când exercită prerogativa”

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2026 reprezintă 36,0% din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare reprezintă 42,3% din PIB. Deficitul ESA este estimat la 6,0% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2029 la 3,2% din PIB, respectiv o reducere de 2,8 puncte procentuale față de anul 2026 urmând ca din anul 2031 să se conformeze regulamentelor europene.

Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB, se mai arată în proiectul de buget.