Cheltuielile firmelor cu dobânzi sunt deductibile doar limitat, impactul fiscal va fi de ordinul milioanelor de euro

Cheltuielile de îndatorare a firmelor, inclusiv cu dobânzi bancare, mai sunt deductibile doar în limita a 200.000 de euro plus 10% din EBITDA, astfel că la nivelul societăţilor cu credite mari impactul fiscal din 25 aprilie va fi de ordinul milioanelor de euro, au declarat joi experţii EY România.

12 apr. 2018, 15:16
Cheltuielile firmelor cu dobânzi sunt deductibile doar limitat, impactul fiscal va fi de ordinul milioanelor de euro

„În data de 25 aprilie, firmele trebuie să declare şi să plătească impozitul pe profitul realizat în trimestrul I 2018. Surpriza va veni din zona deductibilităţilor: începând din acest an, cheltuielile de îndatorare – cu dobânzi – mai sunt deductibile doar în limita a 200.000 de euro plus 10% dintr-un indicator numit EBITDA (n.n.- câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) inclusiv în cazul dobânzilor bancare. Până în prezent, cheltuielile cu dobânzi bancare erau deductibile integral, dar acum intră şi acestea sub incidenţă, ceea ce înseamnă un impact semnificativ la societăţile care au credite mari în derulare”, a explicat Gabriel Sincu, coordonatorul Departamentului Impozite Directe în cadrul EY România.

„Mulţi se vor trezi cu impozite pe profit mult mai mari la acest termen de plată 25 aprilie”, a spus expertul. El a estimat că vor fi afectate firmele care au credite mari, de 8-10 milioane de euro în derulare, cum ar fi lanţurile de retail şi supermarketuri, dar şi companiile de producţie industrială care realizează investiţii masive pe baza creditelor bancare.

„Anterior, sursele bancare erau deductibile integral, spre deosebire de creditul de la acţionari sau de la firma-mamă; acum mai sunt deductibile doar în limita descrisă mai sus, practic investitorii nu mai au alternativa bancară ca opţiune mai avantajoasă fiscal, costurile la toate sursele de finanţare fiind tratate la fel”, a mai spus expertul.

Această plafonare a deductibilităţii este prevăzută într-o Directivă a Comisiei Europene care urmăreşte combaterea evaziunii fiscale, iar România este prima ţară care o aplică efectiv, chiar dacă putea obţine o derogare până în anul 2024. În plus, „România a ales să o aplice la modul cel mai restrictiv, în condiţiile în care se putea negocia ca plafonul respectiv să fie mult mai mare, de dexemplu 1,5 sau chiar 3 milioane de euro, iar procentul respectiv din EBITDA putea să fie mai mare de 10%, de exemplu 30%”, a încheiat Gabriel Sincu.