România intră într-o nouă perioadă de instabilitate atmosferică severă, iar Elena Mateescu anunţă zile grele din punct de vedere meteorologic. Temperaturile vor scădea accentuat, iar regiuni întinse vor fi afectate de ploi torențiale, viscol și rafale puternice de vânt, mai ales în sud și în est. Pe arii extinse se așteaptă acumulări de precipitații între 25 și 50 l/mp, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova cantitățile pot ajunge până la 100 l/mp.
Începând de luni seara, 6 octombrie, ploile se vor extinde și intensifica în sudul, estul și centrul țării. De asemenea, în sud-est va fi vânt puternic, cu rafale de până la 60 – 75 km/h în zonele joase și 80 – 100 km/h la munte.
Cel mai mult va ploua în Muntenia, inclusiv în București, Dobrogea, în sudul și centrul Moldovei, precum și în zonele de munte, unde se vor înregistra, în general, între 60 și 100 l/mp. Local, îndeosebi în sud-estul Munteniei și sudul Dobrogei, cantitățile de apă vor atinge 100 – 130 l/mp, iar izolat chiar și peste 150 l/mp.
Datorită cantităților extreme de precipitații, care vin după un alt interval rece și ploios, sunt posibile inundații puternice pe unele râuri, dar și băltiri pe suprafețe extinse în zonele de câmpie. Și Capitala s-ar putea confrunta cu inundații în unele zone, în condițiile în care se preconiează peste 100 l/mp până joi.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a convocat, luni, 6 octombrie, comandamentul de iarnă, având în vedere avertizările emise de meteorologi, care anunţă precipitaţii abundente şi ninsori în zonele montane. De asemenea, compania anunţă că are în stoc peste o sută de mii de tone de sare, dar a încheiat un contract cu Salrom pentru cantităţi suplimentare.
”În contextul utimelor avertizări meteorologice transmise de ANM care vizează episoade severe de vreme rea (ploi însemnate cantitativ, vânt puternic şi ninsori la altitudini peste 1700 m) în perioada următoare, conducerea CNAIR a convocat astăzi prin videoconferinţă Comandamentul Central de Iarnă. Pe lângă conducerea companiei, au fost prezenţi directorii regionali, şefii tuturor secţiilor de drumuri naţionale (SDN-uri) şi reprezentanţii poliţiei rutiere care vor colabora pentru ca circulaţia rutieră să se desfăşoare în condiţii de siguranţă”, a transmis, luni, CNAIR.
Compania a precizat că discuţiile s-au axat pe inventarierea utilajelor şi materialelor care vor fi utilizate pentru a menţine reţeaua rutieră din administrare utilizabilă în condiţii de siguranţă pe perioada fenomenelor meteorologice severe.
”Trebuie menţionat şi faptul că astăzi s-a semnat cu Salrom contractul pentru necesarul de sare în iarna 2025 – 2026. CNAIR are în prezent un stoc de 106 mii tone de sare, dar în baza acestui contract direcţiile regionale vor putea comanda cantităţi suplimentare dacă şi unde este cazul”, a mai transmis compania.
Potrivit CNAIR, siguranţa participanţilor la trafic este primordială, aşa că vir fi luate toate măsurile necesare, inclusiv restricţii de circulaţie sau chiar închiderea circulaţiei pe segmentele de drum cu probleme.
Meteorologii anunţă vreme rece, ploi importante cantitativ şi ninsori în zonele montane înalte, până joi, iar în următoarele două zile pentru mai multe zone ale ţării au fost emise avertizări cod galben şi cod portocaliu. În judeţele judeţele Constanţa, Călăraşi şi Ialomiţa va fi cod roşu de ploi.
„In aceasta dimineata, am actualizat avertizarile meteo privind episodul care va aduce cantitati importante de precipitatii intensificari ale vantului, ninsori temporar viscolite la altitudini de peste 1700 ,m dar si temperaturi care vor caracteriza o vreme mai rece in partea de sud-est a tarii. De maine, de la ora 21, pana miercuri la 23, vorbim de 3 judete din partea de est, Constanta, Calarasi si Ialomita, acolo unde in intervale scurte sau prin acumulare pot fi cantitati de precipitatii prin acumulare de 110-120 de l pe metru patrat in conditiile in care, pentru Dobrogea de pilda, o luna octombrie din punctde vedere a mediei multi-anuale ar insemna o medie de 30-40 l pe metru patrat”, a declarat Elena Mateescu în exclusivitate la România TV.
„Iata ca avem valori mai mari comparativ de episodul anterior de 3-4 ori de cat ar trebui sa ploua in aceasta parte a tarii, totodata un cod portocaliu tot incepand de la ora 21 pana miercuri la 23 pentru Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, sud- estul Transilvaniei, cantitati de 60-90 l pe metru patrat, izolat 100 l pe metru patrat inclusiv in Capitala, unde ne asteptam ca valorile de precipitatii sa creasca, pe parcursul noptii de miercuri spre joi sa acumuleze si in capitala cantitati de peste 90-100 l pe metru patrat. De altfel, inca din aceasta seara in estul tarii, in Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, jumatatea sudica a Moldovei, sistemele noroase sunt prezente”, a mai spus Elena Mateescu în direct la România TV.
România intră într-o nouă perioadă de instabilitate atmosferică severă. Temperaturile vor scădea accentuat, iar regiuni întinse vor fi afectate de ploi torențiale, viscol și rafale puternice de vânt, mai ales în sud și în est. Pe arii extinse se așteaptă acumulări de precipitații între 25 și 50 l/mp, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova cantitățile pot ajunge până la 100 l/mp.
La munte ninsorile sunt deja prezente, unde, în unele zone, s-a așternut aproximativ jumătate de metru de zăpadă, iar prognozele indică creșterea stratului de marți încolo. Din cauza condițiilor, Transalpina rămâne închisă, iar drumarii intervin pe Valea Prahovei pentru deszăpezire.
Potrivit Elenei Mateescu, o prognoză mai clară pentru decembrie va fi transmisă de ANM luna viitoare, dar ne putem aștepta ca temperaturile să scadă sub pragul de ger, iar zăpada să fie prezentă pe arii extinse din țara noastră, deși în ultimele cinci ierni am avut parte de ierni neobișnuite de blânde.
„În ceea ce privește istoricul României, o iarnă normală ar trebui să aducă cantități de zăpadă nu doar în zona montană. În ansamblu, ultimele cinci ierni au fost, în medie, mai blânde decât în mod obișnuit. Cu toate acestea, iarna aceasta nu e exclus ca temperaturile să scadă sub pragul de ger, adică sub -10 grade sau -15 grade Celsius, iar stratul de zăpadă mai însemnat să apară și prin alte părți, nu doar în zona montană.
Cu toate acestea, este puțin prematur să vorbim despre prognoza pentru iarnă. Vom vedea însă o prognoză clară, pe datele pe care le vom obține la jumătatea lunii noiembrie. Ar fi bine să avem strat de zăpadă, pe parcursul iernii, mai ales pentru agricultură”, a transmis șefa ANM.
Climatologul Roxana Bojariu a pus accent pe imprevizibilitatea schimbărilor climatice, în ceea ce privește prognozele. Potrivit acesteia, deși fenomenul s-a manifestat prin ierni blânde în ultimii ani, față de deceniile precedente, este posibil să vedem episoade de iarnă severă.
„Statistic vorbind, crește frecvența iernilor blânde, comparativ cu cele din deceniile precedente; aceasta fiind o consecință a schimbării climatice și în regiunea României. Această tendință generală nu exclude apariția unor episoade cu condiții severe de iarnă, chiar dacă acestea vor fi mai puțin frecvente și, în multe cazuri, nu vor ajunge să dea caracteristica generală a iernii”, a declarat climatologul.
Iarna care urmează are tot mai multe semnale că va fi mai rece decât cele anterioare, iar unul dintre cele mai importanți indicatori este, surprinzător, stratul de zăpadă acumulat în Siberia în luna octombrie. Cercetările climatologice arată că această variabilă joacă un rol major și în formarea Vortexului Polar, mecanismul atmosferic care dictează distribuția aerului rece în emisfera nordică. Dacă stratul de zăpadă este extins la începutul sezonului rece, el poate declanșa o serie de reacții atmosferice care cresc semnificativ șansele ca iarna să fie rece și cu precipitații abundente.
Modelele meteorologice arată că extinderea stratului de zăpadă din Siberia în luna octombrie influențează încă din timp evoluția Vortexului Polar – circulația atmosferică dominantă din timpul iernii. Mai multe studii au demonstrat că un strat de zăpadă extins în această regiune are ca efect slăbirea vortexului stratosferic în lunile următoare.
Vezi și 5 ZODII CHINEZEȘTI atrag noroc și PROSPERITATE toată luna OCTOMBRIE 2025
Teoria este următoarea: prezența zăpezii determină formarea unui sistem puternic de înaltă presiune de iarnă deasupra Siberiei. Acest sistem trimite mai multă energie verticală în stratosferă, perturbând fluxul atmosferic normal și destabilizând Vortexul Polar. Iar un vortex slăbit înseamnă o circulație polară mai puțin eficientă – adică aerul rece nu mai rămâne „prizonier” în regiunea arctică, ci se poate scurge mai ușor spre latitudinile mijlocii, potrivit unei analize Severe Weather.
Consecința directă este o probabilitate mai mare de valuri de frig și episoade de ninsoare intensă în Statele Unite și Europa pe parcursul iernii.
Ce ne spune istoria despre iernile cu zăpadă mare în octombrie
Analiza datelor istorice confirmă această legătură. Cercetătorii au identificat cele șase ierni care au urmat unor luni octombrie cu strat de zăpadă mare în Siberia și au analizat tiparele de presiune și temperatură asociate.
Rezultatul arată că în acești ani, presiunea atmosferică a fost ridicată deasupra regiunilor polare, semn clar al unui vortex slăbit, iar circulația aerului s-a modificat substanțial. Zone extinse de joasă presiune s-au format din estul Statelor Unite până în Atlanticul de Nord, permițând pătrunderea aerului arctic în zonele temperate.
Temperaturile din acele ierni au arătat o răcire accentuată: aerul polar a coborât adânc spre latitudinile mijlocii, provocând episoade de frig sever în mare parte din jumătatea nordică și estică a Statelor Unite. Europa a resimțit și ea efectele, cu mase de aer mai reci și ierni mai aspre decât media.
Cele mai recente prognoze de la Centrul European ECMWF confirmă că extinderea stratului de zăpadă în Siberia este deja peste medie pentru luna octombrie. Hărțile meteorologice arată o acoperire excepțională cu zăpadă pentru mai mult de jumătate din lună, revenirea ninsorilor și în vestul Canadei și nord-vestul Statelor Unite – un alt semnal că atmosfera se configurează într-un mod favorabil pentru o iarnă mai rece.
Aceste date sugerează că un strat extins de zăpadă în octombrie nu doar că indică un sezon rece, ci și unul bogat în precipitații puternice. Mai exact, Statele Unite și Europa au șanse crescute să experimenteze ierni cu mai multă zăpadă, episoade de ninsoare timpurii și perioade prelungite de frig.
Ultimele proiecții sezoniere ECMWF privind cantitatea totală de zăpadă pentru următoarele șase luni au atras atenția meteorologilor: prognoza indică o cantitate impresionantă de ninsoare și o acoperire extinsă în emisfera nordică.
Aceasta ar putea însemna, potrivit specialiștilor, ierni similare cu cele „clasice” din trecut, când masele de aer rece din Arctica coborau frecvent spre latitudinile temperate, provocând valuri de frig persistente și strat gros de zăpadă.
Toate aceste observații conduc spre aceeași concluzie: zăpada din octombrie în Siberia este un indicator climatic cu o importanță majoră pentru prognoza iernii. Ea influențează dinamica vortexului polar, forțele atmosferice și distribuția aerului rece, crescând semnificativ probabilitatea unui sezon rece și cu precipitații abundente în Statele Unite și Europa.
Pe lângă acest factor, prognoza pentru iarna 2025/2026 este susținută și de alți trei indicatori majori – evenimentul La Niña, faza negativă a oscilației QBO și distribuția anomaliilor oceanice – care, combinate, sugerează o iarnă de tip „old school”, cu frig, ninsori abundente și episoade meteorologice intense.
În concluzie, dacă ești pasionat de ierni autentice și aștepți zăpada cu nerăbdare, extinderea stratului de zăpadă în Siberia din această lună ar putea fi cel mai bun semnal că iarna 2025/2026 va fi una pe placul tău.