Cinci provocări pentru Uniunea Europeană. Ce ne aşteaptă în următorii cinci ani

„Viitorul uniunii va continua dincolo de Brexit”, a declarat recent preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. „Activitatea cu privire la priorităţile UE nu trebuie să fie împiedicată de plecarea Marii Britanii”, a adăugat el.

Brexitul este fără îndoială una din puţinele probleme asupra cărora cei 27 de lideri se pot pune de acord. Iată o prezentare generală a provocărilor pe care politicienii Europei vor trebui să le facă faţă în următorii cinci ani, potrivit Agerpres.

Politica industrială şi a concurenţei

China îşi susţine economia naţională cu subvenţii de miliarde şi se concentrează asupra creării de campioni industriali globali în următorii ani. Europa încearcă să se decidă asupra unui răspuns.

Alte articole

Noi reguli pentru români la intrarea în Marea Britanie. Paşaportul nu mai este suficient

Britanicii ar fi pro revenirii în UE, dacă ar avea loc un nou referendum. Datele unui nou sondaj

Abordările luate în considerare variază de la o reformă a normelor UE privind fuziunile care le permit mai uşor companiilor mari să se unească şi până la consolidarea ajutorului de stat pentru industrie. Energiile regenerabile, dezvoltarea digitală şi motoarele alimentate cu baterii sunt alte puncte importante.

În acelaşi timp, relaţia UE cu preşedintele SUA, Donald Trump, este tensionată din cauză unei dispute referitoare la tarife. Comisia Europeană doreşte să încheie discuţiile pe teme comerciale cu SUA până la sfârşitul lunii octombrie, dar ajungerea la un acord ar putea dura mai mult.
Azil şi migraţie, potrivit Agerpres.

Când sute de mii de migranţi au venit în Europa în 2015, multe state membre ale UE au fost incapabile să facă faţă situaţiei. Ţări mediteraneene precum Italia şi Grecia au avut probleme să gestioneze afluxul migranţilor sosiţi pe ţărmurile lor. De atunci politicile UE, mai ales în domeniul securităţii de frontieră, s-au schimbat.

O reformă semnificativă a normelor privind azilul urmează încă să fie făcută, iar statele membre ale UE nu par să ajungă la un acord prea curând privind distribuirea solicitanţilor de azil în cadrul blocului. Ţări ca Ungaria şi Polonia au refuzat să primească refugiaţi.

Din cauza acestui impas, navele de salvare cu migranţi la bord au fost în mod repetat ţinute în aşteptare zile şi săptămâni pe coasta italiană. Aceasta ar putea fi cea mai dificilă provocare pentru UE în următorii ani.

Încălzirea globală

UE ar trebui să devină neutră din punctul de vedere al climei până în 2050 – cel puţin în ochii Comisiei Europene. Aceasta înseamnă că sectoarele economiei, aprovizionării cu energie şi transporturilor trebuie modificate astfel încât gazele cu efect de seră să fie capturate sau să nu se mai producă.

Dar strategia pe termen lung a UE referitoare la climă este încă neclară. Statele membre urmăresc să convină asupra unei abordări comune în deceniile următoare, începând cu 2020, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Liderii UE au adoptat Declaraţia de la Sibiu: Vom apăra o singură Europă. Vom rămâne uniţi, la bine şi la greu

Euro şi Uniunea monetară

Nouăsprezece state membre UE deja folosesc moneda euro, iar toate celelalte, exceptând Marea Britanie şi Danemarca, urmează să se integreze şi ele în zona euro, conform tratatelor UE. Dar acest lucru nu este preconizat să se întâmple în viitorul apropiat.

În următorii 5 ani, Bulgaria şi Croaţia s-ar putea alătura zonei euro, dar ar trebui mai întâi să facă anumite schimbări pentru ca aderarea lor să nu slăbească moneda unică.

Multe rămân de făcut referitor la reformele zonei euro. La 10 ani după ultima criză financiară, blocul valutar încă nu este considerat imun la criză. Pentru următorii ani, se lucrează la un buget pentru zona euro şi la un mecanism de bailout pentru zona euro, printre altele, potrivit Agerpres.

Luarea deciziilor

Statele membre UE au o problemă cu principiul unanimităţii, care în general împiedică blocul să ajungă la o poziţie comună în probleme sensibile de politică externă. Această condiţie a împiedicat şi crearea unei taxe speciale pentru giganţi digitali precum Google şi Facebook.

Comisia a sugerat tranziţia la un vot cu majoritate în unele domenii, dar această propunere ar însemna schimbarea unor tratate – lucru ce necesită unanimitate.

Luarea de decizii ar putea deveni şi mai dificilă dacă UE adaugă şi mai multe state. Momentan sunt 28, iar după Brexit vor rămâne 27, potrivit Agerpres.

Ţările din Balcanii de Vest, inclusiv Bosnia şi Macedonia de Nord, au cele mai mari şanse de a se alătura blocului într-o zi. Din punct de vedere geografic, ele sunt în mijlocul Europei, dar politic şi economic, sunt uneori foarte departe de statele membre ale UE.

UE nu poate şi nu vrea să le întoarcă spatele, mai ales ţinând cont că Rusia încearcă să îşi lărgească influenţa printr-o expansiune mass-media masivă şi prin alte mijloace.

Comisia le-a promis perspectiva aderării la UE până în 2025 dacă ţările candidate vor efectua reformele necesare. Până atunci, în 2024, va avea loc o nouă rundă de alegeri în cadrul UE.