Cine are pe fluturaş sporul de stres, care poate ajunge până la 25% din salariu în România. Sporuri de 12,4 miliarde lei pentru bugetari, plătite în 2024

Bugetari din patru categorii ocupaționale de funcții bugetare beneficiază de „spor de stres”, potrivit unui răspuns oferit pentru HotNews de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Statul cheltuie anual aproape 14 miliarde de lei doar pe prime, bonusuri şi sporuri care ajung în buzunarul angajaţilor de la stat. Sunt instituţii în care se dau prime de pensionare şi de 100.000 de euro, sau altele unde angajaţii au şi spor de confidenţialitate. Pe lista sporurilor se regăsesc şi cele precum stres, de praf, de radiaţii de la antenele de pe clădiri sau sporul de bucătărie.

O companie de stat a cheltuit de exemplu, într-un singur an, aproape 200 de milioane de lei doar pe bonusurile de pensionare

Cu un deficit bugetar care ne provoacă probleme la Comisia Europeană, statul plăteşte în fiecare an 13,7 miliarde de lei doar pe sporuri, prime și bonusuri. Lista sporurilor este vastă şi conţine de la sporul de vechime sau cel de condiții periculoase, pe care îl primesc cam toţi bugetarii, până la sporuri mari de 50%, cum ar fi cel de fonduri europene sau de doctorat. Însă lista continuă cu sporuri pentru praf, calculator sau pentru radiațiile de la antenele de satelit, spor care poate ajunge și la 1.500 de lei.

Alte articole

AUR cere tăierea cheltuielilor bugetare cu 15% şi alegeri anticipate pentru un Parlament cu 300 de aleşi. 7 senatori AUR iau chirie de la stat deşi au vile în proprietate

Ultima oră: Liderii partidelor au căzut de acord pe tăierea cheltuielilor bugetare cu 5%. Alte măsuri de austeritate care se aplică de urgenţă

Curtea de Conturi a găsit prime necuvenite de 42 MILIOANE de EURO la Romsilva. Scandal în fieful sinecuriștilor, unde directorii primeau bonusuri de 100.000 de euro

Nivelul sporului variază între 10% din salariul de bază și 25%, în funcție de categoria de personal. Categoriile de personal care iau sportul de stres sunt următoarele, fiind definite de Legea-cadru 153/2017:

• Personalul din „Învățământ” beneficiază de un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.
  Personalul din ”Sănătate și Asistență Socială” beneficiază de un spor de stres sau risc, de până la 15% din salariul de bază.
  Personalul din ”Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională” beneficiază de un „spor pentru activitățile care solicită o încordare psihică foarte ridicată de până la 15% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”.
  Personalul din „Justiție și Curtea Constituțională” beneficiază de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%.

Sporuri de 12,4 miliarde lei pentru bugetari, în 2024

Anul trecut, au fost acordate sporuri totale (de mai multe categorii) de 12,4 miliarde de lei, adică echivalentul a 2,4 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor transmise la solicitarea HotNews.

„Din centralizarea datelor raportate în anul 2024, la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului general consolidat au fost efectuate plăți la alineatul 10.01.05 ”Sporuri pentru condiții de muncă” în sumă de 7.862,9 milioane lei și la alineatul 10.01.06 ”Alte sporuri” în sumă de 4.556,9 milioane lei, respectiv un total de 12.419,8 milioane lei”, se arată în răspunsul transmis de Ministerul Finanțelor la solicitarea HotNews.

Aceste sporuri sunt împărțite celor 1.3 milioane de oameni angajați la stat. Însă nu toți primesc aceleași sporuri. Sunt numeroase tipuri de sporuri: spor de vechime, spor de antenă, spor de doctorat, spor de stres, spor de ecran etc. Potrivit surselor HotNews, ar putea fi tăiate sporul în cazul prelungirii termenelor la proiecte cu fonduri UE, sporul pentru complexitatea muncii și sporul de confidențialitate.

„Menționăm faptul că legislația în vigoare reglementează acordarea mai multor categorii de sporuri legate de condițiile în care personalul își desfășoară activitatea (spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, spor pentru condiții grele de muncă, spor pentru condiții deosebit de periculoase, etc.), acestea fiind reflectate, cumulat, la nivel de ordonator principal de credite, pe cele două poziții de clasificație (n.red – „Sporuri pentru condiții de muncă” și ”Alte sporuri)”, a precizat Ministerul Finanțelor.

Alin Tișe vrea echitate salarială în sistemul public. Niciun bugetar să nu câștige mai mult decât președintele României